Preşedintele Klaus Iohannis a reluat marți, în deschiderea reuniunii miniștrilor apărării din țările NATO, apelul său ca deciziile adoptate la summitul Alianței de la Madrid din acest an, în special cele care privesc postura de descurajare și de apărare pe flancul estic trebuie cât mai curând implementate.

“Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe flancul estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoştinţă a României către toţi aliaţii care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru”, a spus şeful statului, în alocuţiunea susţinută la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO, care a început marți la Bucureşti.

“Prezența dumneavoastră pe Flancul Estic al NATO, în apropierea țărmului Mării Negre, este extrem de relevantă și de oportună. Aceasta transmite un mesaj puternic de unitate aliată, solidaritate și angajament strategic. De asemenea, aceasta arată că valorile libertății și ale păcii rămân fundamentale pentru Alianța noastră. De la momentul aderării la NATO, România a fost un aliat responsabil și activ, devotat principiilor Alianței. Am fost un contribuitor implicat în  misiunile și operațiunile NATO, precum și un promotor și furnizor neclintit de securitate și stabilitate în regiunea noastră, și nu numai. România este mândră să găzduiască, pentru a doua oară, un eveniment NATO la nivel înalt, după Summitul din 2008. Aceasta este prima reuniune ministerială de externe pe care o găzduim și prima întrunire NATO găzduită de un stat aliat de pe Flancul Estic după declanșarea războiului împotriva Ucrainei”, a detaliat șeful statului.

Iohannis a arătat că agenda acestei reuniuni abordează cele mai urgente și mai relevante subiecte actuale pentru NATO și pentru securitatea aliată colectivă.

“În ultimele nouă luni, războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei a avut implicații profunde pentru securitatea europeană și euroatlantică, provocând suferințe imense poporului ucrainean, afectând economiile statelor și cauzând o criză alimentară și energetică globală. Drept răspuns, Alianța noastră și aliații au adoptat o poziție fermă și unitară. De asemenea, am adoptat decizii istorice pentru consolidarea, fără precedent, a descurajării și apărării noastre, pentru a ajuta Ucraina să se apere și pentru a-i sprijini pe partenerii noștri cei mai vulnerabili să își crească reziliența”, a spus președintele.

În acest context, șeful statului a arătat că apreciază faptul că Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina au fost invitate să se alăture în cadrul unei sesiuni a acestei reuniuni ministeriale, și că ministrul de externe al Ucrainei Dmitro Kuleba va participa, de asemenea, la reuniune în cursul acestei seri.

“Doresc să subliniez că este pentru prima dată când Republica Moldova participă la o reuniune ministerială a NATO și suntem bucuroși că această premieră are loc la București”, a subliniat șeful statului.

Asemenea poziției sale de luni din timpul întâlnirii cu secretarul general al NATO, Iohannis a pledat pentru implementarea integrală a deciziilor adoptate la summitul de la Madrid.

“Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe Flancul Estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoștință a României către toți aliații care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru”, a spus el.

Preşedintele a declarat, luni, că este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi şi de echipamente prepoziţionate pe Flancul Estic, arătând că este nevoie ca deciziile luate în acest sens la Summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid să se concretizeze.

“Marea Neagră are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică – așa cum este deja prevăzut în Noul Concept Strategic. Trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenție evoluțiile și să promovăm o abordare și mai strategică în regiune”, a conchis președintele în mesajul său de la ministeriala NATO.

Pledoaria președintelui Iohannis pentru creșterea prezenței aliate pe flancul estic vine după ce miniștrii apărării din țările NATO au convenit “creșterea stocurilor de muniții și echipamente” pe flancul estic cu scopul de a accelera furnizarea de capacități ca urmare a deciziilor summitului NATO de la Madrid.

Din luna februarie și până în prezent, NATO și aliații au desfășurat efective importante în România, cu rol de descurajare, reasigurare și apărare, astfel încât, în prezent, țara noastră găzduiește aproximativ 5.000 de militari aliați, iar grupul de luptă NATO din România se află în plin proces de dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește elementele care să-i permită creșterea la nivel de brigadă.

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România este capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul este gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România găzduiește o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München are loc pe flancul estic al NATO.

www.caleaeuropeana.ro