de Ovidiu Nahoi

Summitul UE-Balcanii de Vest, desfășurat la Tirana, a fost o ocazie pentru Bruxelles de a pune piciorul în prag, avertizând țările din regiune că au de făcut o alegere politică foarte clară între Est și Vest. Un semnal neobișnuit de tăios, venit, totuși, din partea principalului finanțator al regiunii.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a îndemnat marţi ţările din Balcanii de Vest să se decidă dacă vor să fie de partea democraţiei, adică alături de Uniunea Europeană, sau doresc să o apuce pe un alt drum, altfel spus, cu Rusia, transmite EFE, citată de Agerpres.

Von der Leyen a afirmat că războiul din Ucraina se învârte în jurul întrebării ”dacă se impun autocraţiile şi dreptul celui mai puternic sau dacă se impun democraţia şi statul de drept’‘.

”Această dispută o vedem şi în Balcanii de Vest. Rusia încearcă să influenţeze şi China încearcă să influenţeze. Însă UE este principalul investitor, principalul partener. De aceea, ţările din Balcanii de Vest trebuie să se hotărască cu cine vor să fie, cu democraţia, cu UE, sau vor să o apuce pe un alt drum”, a insistat Von der Leyen.

Preşedinta Comisiei Europene şi-a exprimat convingerea că cele şase ţări din regiune au ca obiectiv principal apropierea şi integrarea în UE.

Un astfel de mesaj este fără precedent din partea unui șef al executivului european, deși îngrijorări cu privire la un anumit joc dublu în regiune există de mult timp la Bruxelles și în capitalele statelor membre.

Nu este doar Serbia…

Ţara din regiune cea mai apropiată de Rusia este Serbia, care, deşi negociază intrarea în UE, a refuzat până acum să se alăture sancţiunilor comunitare împotriva Moscovei, ca represalii pentru invazia rusă din Ucraina, notează EFE.

De altfel, la Belgrad au avut loc puternice manifestații de susținere pentru Vladimir Putin și războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Dar nu este numai Serbia.

În Bosnia, Milorad Dodik, președintele Republicii Srpska, considerat omul Belgradului și un apropiat al Rusiei, amenință cu secesiunea în cazul în care țara ar urma o traiectorie pro-occidentală.

UE plătește

Influența rusească se face simțită și în Muntenegru, una dintre destinațiile favorite pentru banii rusești, în zona imobiliară și nu numai. De asemenea, Muntenegru s-a aventurat într-un riscant acord investițional cu China, pentru construirea unei autostrăzi. Nu doar că autostrada, devenită cea mai scumpă din lume, nu s-a finalizat, dar micul stat din Balcani a ajuns în pragul incapacității de plată, cu un sfert din datoria externă controlată de China. Muntenegru a ieșit din această situație datorită sprijinului financiar al Uniunii Europene.

Altfel, Uniunea Europeană este principalul investitor în Balcanii de Vest, în timp ce țările din regiune se bucură de acorduri de liber schimb și regim de circulație fără vize în Uniunea Europeană.

De asemenea, UE susține aceste state pentru a face față crizei energetice. Potrivit Comisiei Europene, un prim ajutor financiar de 500 de milioane de euro va fi adoptat în decembrie și va fi disponibil în ianuarie.

Cu acești bani vor fi ajutate gospodăriile și întreprinderile mici și mijlocii, în fața creșterii prețurilor la energie.

Pe termen mediu, Comisia va oferi alte 500 de milioane de euro pentru a fi investiți în diversificarea energetică, în surse de energie regenerabilă și în interconexiunile de gaze și electricitate.

Suficiente motive așadar, pentru Bruxelles, de a pune piciorul în prag. 

www.rfi.ro