Conversația globală despre dezinformare și fake news evoluează, conform unei cercetări realizate de Social Media Insights Lab de la University of South Carolina (SUA), studiu pe care l-am coordonat la finalul anului trecut în pregătirea conferinței globale UNESCO Internet for Trust, și care a analizat traseul urmat de utilizarea acestor termeni în spațiul online în ultimii 10 ani.

Folosirea termenului de fake news a explodat odată cu candidatura lui Donald Trump la președinția SUA, însă recent, după 2020, termenul a fost înlocuit tot mai mult cu formulări mai precise, precum dezinformare. Chiar și Donald Trump și-a nuanțat discursul, iar în primele sale mesaje din acest an a început să eticheteze mesajele sau sursele de presă care nu îi convin mai degrabă ca “dezinformare” decat ca “fake news”.

Și pentru România termenii aceștia contează, pentru că au devenit o realitate în jurul nostru, în special odată cu explozia folosirii telefoanelor mobile inteligente. Pandemia Covid-19 a legitimat eticheta de infodemie, am început să învățăm ce este cu teoriile conspirației, iar războiul din Ucraina a readus în atenție tema dezinformării anti-occidentale.