In contextul discutiilor tot mai intense despre situatia pensiilor la, am fost invitat la Observator Antena 1 pentru o discutie pe tema.

Multumesc pentru invitatie si interesul pentru subiect!

Am exprimat ingrijorarea ca decidentii nostri par a refuza sa inteleaga dimensiunea problemei si am prezentat cateva informatii disponibile usor oricui vrea sa inteleaga:

1. Distributia varstelor

Din datele de la INS se vede usor cat de dezechilibrata e aceasta distributie la noi, de departe cel mai numeros segment fiind cel al decreteilor. Practic, distributia arata ca o palnie, baza fiind din ce in ce mai mica.

Un calcul simplu ne arata ca in perioada 2028 – 2032 numarul celor pensionati (550.000) va fi cu peste 200.000 mai mare decat al celor ce este posibil ca vor intra in piata muncii (350.000).

Asta va insemna in 2032 (adica in mai putin de un deceniu) aprox. 6 miliarde minus la contributii si vreo 12 miliarde in plus la cheluielile bugetului de pensii, deci o crestere a deficitului de vreo 18 miliarde lei. Cifra este o estimare rapida, dar sunt convins ca un calcul exact nu va da rezultat mult diferit.

2. Daca ne uitam in Legea 369/2022 (Bugetul asigurarilor sociale pe 2023) vedem asa:

– deficit 2023: 11 mld lei;
– deficit 2024: 16,7 mld lei;
– deficit 2025: 18,8 mld lei;
– deficit 2026: 20,6 mld lei;

Pastrand trendul, in 2032 vom trece de 30 mld lei, la care se vor adauga cele 18 mld de lei mentionate anterior. Adica un deficit spre 50 mld lei/an pentru Pilonul. Va fi imposibil ca bugetul de stat va putea suporta un asemenea deficit…

Ce se poate face pentru a evita o imensa criza sociala si financiara atunci?

Deja este foarte, foarte tarziu pentru a actiona, iar lipsa oricarei discutii publice serioase in acest moment (deh, problema asta va exploda in alt ciclu electoral (2028 – 2032) ma face sa fiu sceptic ca va exista vreo strategie.

Am explicat ca exista totusi posibilitatea, prin actiuni combinate cu privire la:
– investitii publice in infrastructura pentru a atrage investitii private in economie, a crea locuri de munca noi, politici serioase in ceea ce priveste importul de forta de munca, dar si masuri de atragere inapoi in tara a romanilor plecati;
– masuri de stimulare a educatiei timpurii (crese, gradinite de calitate), fara de care nu avem sanse sa reducem analfabetismul functional si sa forma capital uman de calitate;
– masuri de stimulare a cresterii natalitatii, inclusiv prin dezvoltarea sistemului de crese si gradinite.

Mai sunt si altele, am promis ca revin…

Pana atunci, sa nu uitam si ca in continuare masura privind creditul fiscal pentru crese si gradinite este suspendata, pe motiv ca ar costa mult (4 miliarde) timp in care decidentii nostri se pregatesc sa bage inca 6 miliarde in buzunarul proprietarilor de hoteluri, prin tichete de vacanta…

Cam astea sunt prioritatile unora.