Mihaela Sandu mi-a vorbit despre nevoia de a gasi soluții pentru integrarea refugiatilor ucraineni pe piata muncii și am organizat împreună o dezbatere pe aceasta temă. Astfel, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi din Senatul României împreună cu Hands Across Romania (HAR) au adus in jurul mesei pe toți cei care un cuvânt de spus: societate civila, Guvernul, parlament, mediu de afaceri.

Criza refugiaților din Ucraina necesită măsuri pe termen lung prin care aceștia să poată deveni independenți financiar, să se integreze profesional, educațional și social. Comisia Europeană și UNHCR România (Agenția ONU pentru refugiați din România), precum și mediul ONG și mediul privat sunt parteneri strategici și oferă atât mecanisme, cât și suport în implementare statului român care trebuie să accelereze măsurile de integrare pe termen lung a refugiaților adulți pe piața muncii, implicit, și a copiilor acestora prin crearea oportunităților profesionale pentru părinți.

Nevoia de ajustare a cadrului legislativ pentru a răspunde cât mai bine nevoilor refugiaților și nevoia de a pregăti toate planurile de intervenție ca aceste persoane să devină independente trebuie să domine spațiul public. Facilitarea accesului la un loc de muncă pentru părinți ș la educație pentru copii sunt prioritățile nostre pentru cei ce fug din fața razboiului.

Agenția ONU pentru refugiați din România, prin intermediul reprezentantului oficial Pablo Zapata, a transmis autorităților aflate la eveniment câteva direcții importante:

– Triada limbă-educație-muncă este cheia pentru integrarea rapidă a refugiaților ucraineni, prin urmare pe baza acestei direcții trebuie dezvoltate toate procedurile ulterioare;

– Fundamental pentru integrare este să furnizați cursuri de limbă. Fără asta, orice fel de serviciu social sau educațional oferit, nu își va atinge scopul pe deplin;

– Accelerarea recunoașterii abilităților profesorilor ucraineni pentru a-i integra mai rapid în sistemul de învățământ românesc, astfel încât să contribuie chiar ei la integrarea ucrainenilor și a copiilor acestora, precum și a tuturor specialiștilor care pot oferi servicii complementare, mai ales, în procesul de integrare: medici, asistente, juriști, lucrători social, educatori;

– Guvernul României este încurajat să comunice pe scară largă drepturile titularilor de TP pentru a lucra ca liber profesioniști și de a avea posibilitatea de a-și înființa o afacere în România (prin intermediul unui PFA, SRL etc.), să pună la dispoziție o procedură standard pentru confirmarea rezidenței fizice, conform cerințelor din lege;

– Guvernul ar trebui să ia în considerare modificarea legislației relevante pentru a extinde scutirile de la regulile de impozitare ale persoanele cu nevoi speciale de îngrijire a copiilor/îngrijirea persoanelor dependente și persoanele înscrise activ la cursuri de limba română sau formare profesională.