Câteva noi informații despre invazia pe scară largă începută de Vladimir Putin în Ucraina:

Taras Kuzio, profesor de științe politice la Universitatea Națională din Kiev Mohyla Academy și cercetător în cadrul Atlantic Council, spune că doar o „mână” de țări au fost pregătite să apere acțiunile regimului de la Moscova, iar patru dintre acestea sunt aliați cruciali pentru Vladimir Putin: China, Iran, Belarus și Armenia.

Kuzio, citat de Sky News, precizează că în ciuda poziției lor, aceste țări sunt „unite de o teamă comună față de ceea ce ar putea însemna o înfrângere rusă în Ucraina pentru propriile lor țări”.

În ceea ce privește China, profesorul Taras Kuzio spune că, deși Beijingul a refuzat să sprijine „direct” invazia Rusiei, a adoptat o poziție care ar putea fi numită „neutralitate favorabilă Kremlinului”. Mai mult, Kuzio sugerează că o înfrângere a Rusiei ar „complica considerabil” orice efort viitor al Chinei de a invada Taiwanul, adăugând că, dacă ajutorul militar occidental ajută Ucraina să obțină o victorie, ar putea crește șansele unui tip similar de sprijin pentru Taiwan împotriva unei posibile agresiuni chineze.

În ceea ce privește Belarus, Taras Kuzio sugerează că o înfrângere rusă în Ucraina ar „reaprinde probabil tulburările interne în interiorul Belarusului” și ar avea un impact direct asupra regimului lui Alexander Lukașenko.

În ceea ce privește Armenia, Kuzio afirmă că țara rămâne puternic ancorată în opinia că „Rusia este un protector al său” împotriva amenințărilor reprezentate de Azerbaidjan și Turcia.

Iar în cazul Iranului, Kuzio spune că țara împărtășește motivațiile geopolitice ale Chinei pentru susținerea invaziei Rusiei. În plus, liderii de la Teheran se tem că o înfrângere a Rusiei în Ucraina ar putea „spori cererile de schimbare de regim” în Iran și trecerea către o societate democratică.

Între timp, Evgheni Prigojin, fondatorul grupului de mercenari Wagner, a avertizat că Rusia s-ar putea confrunta cu o revoluţie similară celei din 1917 şi ar putea pierde pe frontul din Ucraina dacă elita rusă nu se va ocupa mai serios de război.

Prigojin cere instituirea legii marţiale şi înlocuirea ministrului apărării, Serghei Şoigu, şi a şefului Statului Major, Valeri Gherasimov, ambii apropiaţi ai lui Putin, cu generalii Mihail Mizinţev, respectiv Serghei Surovikin, care, spune şeful Wagner, sunt mult mai competenţi.

Prigojin susţine că există o aşa-numită viziune optimistă, potrivit căreia Occidentul se va sătura de război şi China va intermedia un acord de pace, dar că el nu crede cu adevărat în această interpretare.

În schimb, a spus fondatorul grupului de mercenari Wagner, Ucraina pregăteşte o contraofensivă menită să împingă trupele ruseşti înapoi spre graniţele sale de dinainte de 2014, când Rusia a anexat Crimeea.

În interviul postat pe canalul său Telegram, Prigojin a criticat, pe de altă parte, politica post-sovietică a Rusiei faţă de Ucraina şi spune că implementarea a ceea ce Kremlinul numeşte „operaţiunea militară specială” este neclară, contradictorie şi confuză. „Conducerea militară a Rusiei a [dat-o în bară] în mod repetat în timpul războiului. Obiectivul declarat de demilitarizare a Ucrainei a eşuat”, a mai precizat Prigojin.

De asemenea, liderul grupului de mercenari crede că dictatorul sovietic Iosif Stalin nu ar fi acceptat un astfel de eşec. Atacul transfrontalier din regiunea rusă Belgorod reflectă eşecurile conducerii militare ruse, a mai spus Prigojin, avertizând că Ucraina va încerca să lovească mai adânc în Rusia.

Mai multe sate din regiunea Belgorod, foarte aproape de granița cu Ucraina , au fost evacuate după ce au fost bombardate. Rusia susține că 70 de insurgenți au fost uciși și insistă că acești luptători erau ucraineni și nu ruși. De cealaltă parte, Ucraina neagă că ar fi condus o astfel de operațiuni.

Însă două grupuri de partizani ruși care luptă de partea Ucrainei, Legiunea Libertate pentru Rusia și Corpul Voluntarilor Ruşi, susțin că s-au aflat în spatele atacurilor și că obiectivul lor este răsturnarea regimului de la Kremlin.

Revendicate partizanilor au stârnit furie și confuzie deopotrivă la Moscova, Rusia declarând startul unei „operațiuni anti-teroriste” în Belgorod, într-o încercare de a opri insurgența din regiune.

Separat, guvernul SUA a anunțat că nu susține atacurile partizanilor anti-Putin de pe teritoriul Rusiei și s-a distanțat de astfel de inițiative, după ce incursiunea în regiunea de graniță Belgorod a dus la primele raiduri semnificative în Rusia de când regimul Putin a declanșat invadarea Ucrainei anul trecut.

De la Moscova, Dmitri Peskov a declarat miercuri că Rusia împărtăşeşte poziţia potrivit căreia conflictul ucrainean nu trebuie îngheţat, purtătorul de cuvânt al Kremlinului precizând în același timp că este prematur să se vorbească despre o soluţionare paşnică a conflictului din Ucraina, întrucât „nu există încă premise” pentru aceasta.