Distrugerea barajului Nova Kahovka din sudul Ucrainei reprezintă un „ecocid” provocat de ruși, susține Andriy Yermak șeful biroului președinției ucrainene. Oficialul de la Kiev a postat pe Twitter un videoclip în care se pot vedea pești rămași pe sol în urma inundațiilor.

De asemenea, Olena Navrozka, proprietara unei grădini zoologice din zonă, a declarat pentru ziarul Ukrainska Pravda că 300 de animale ar fi murit după distrugerea barajului de la Nova Kahovka.

Imagini distribuite pe Twitter din satul Sadove din Herson arată cum localnicii au încercat să își salveze animalele cu ajutorul bărcilor.

De la Kiev, Ministerul ucrainean al Agriculturii a transmis că distrugerea barajului Kakhovka va inunda zeci de mii de hectare de terenuri agricole din sudul Ucrainei și ar putea transforma în „deșert” cel puțin 500.000 de hectare de terenuri rămase fără irigații. Mai mult, Kievul spune că dezastrul va întrerupe alimentarea cu apă a 31 de sisteme de irigații din regiunile ucrainene Nipru, Herson și Zaporojie. Ministerul a mai afirmat că în 2021, înainte de invazia rusă pe scară largă, aceste sisteme asigurau irigarea a 584.000 de hectare de pe care fermierii au recoltat aproximativ 4 milioane de tone de cereale și semințe oleaginoase.

De asemenea, apa din acest sistem de irigare a făcut posibilă obținerea unui procent de 80% din toată producția de legume din Ucraina și a unui procent semnificativ de fructe și struguri. Aproape toate speciile pomicole iubitoare de climă mai caldă din Ucraina, cum ar fi piersicul, caisul, cireșul ori vița-de-vie au fost cultivate cu utilizarea apei din rezervorul Kahovka. Majoritatea serelor cu legume de vară, care furnizează populației Ucrainei și Moldovei roșii, vinete, castraveți și ardei la prețuri accesibile, au fost, de asemenea, situate de-a lungul canalelor sistemului de irigații Kahovka.

„Astăzi, fără irigare, este imposibil să întreții orice cultură agricolă, în această regiune, în special fructe și legume. Cert este că regiunea primește doar aproximativ 400 mm de precipitații pe an și majoritatea în perioada de iarnă, adică în afara sezonului de vegetație. O cantitate atât de slabă de precipitații este tipică pentru deșerturi, iar distrugerea barajului hidrocentralei Kakhovska transformă de fapt sudul țării într-un deșert”, notează analiștii publicației EastFruit, citați de platforma Lanțul Alimentar.

Experții mai spun că Distrugerea barajului Nova Kahovka va avea ca efect transformarea progresivă a Republicii Autonome Crimeea într-un deșert nu numai nepotrivit agriculturii, ci și un loc nepotrivit vieții umane în principiu.

Fără apa din fluviul Nipru, care nu va mai ajunge acum în peninsulă, cel puțin în următorii 10 ani, va avea loc o pătrundere treptată a apei de mare în pânza freatică. În prezent, în multe orașe din Crimeea, fântânile cu o adâncime de 800 de metri sau mai mult, folosite pentru alimentarea populației cu apă, au deja un nivel excesiv de săruri. Această apă continuă să fie furnizată populației, deși este de fapt de nepotabilă și nu este potrivită nici măcar pentru nevoile casnice. În special, aparatele electrocasnice sunt deja masiv defectate. În mod similar, o astfel de apă este complet nepotrivită pentru irigare în Crimeea.

Conform Convenției de la Geneva, lucrările și instalațiile de tipul acestui baraj, care conțin „forțe periculoase” sunt protejate. Este interzisă atacarea ori distrugerea unor astfel de elemente de infrastructură „chiar dacă ele constituie obiective militare”, dacă o astfel de acțiune pune în pericol populația civilă.

Kievul definește ecocidul ca fiind „distrugerea în masă a florei și faunei, otrăvirea resurselor de aer sau de apă, precum și orice alte acțiuni care pot provoca un dezastru ecologic” în articolul 441 din codul penal al Ucrainei.