de Teodor Baconschi

TikTokul din China e plin de lecții instructive. În varianta pentru export, el a devenit o armă geopolitică prin care regimurile autoritare subminează coeziunea socială și randamentul economic al noilor generații din lumea liberă. Treaba aceasta ne privește direct și pe noi, în România.
În 2015 am publicat, la editura Humanitas, o carte intitulată Facebook. Fabrica de narcisism. O privire asupra cuprinsului e suficientă pentru a circumscrie unghiul meu de abordare analitică: „era celebrității”, „marea trăncăneală digitală”, „omul nou 2.0”, „agora digitală”, „false identități”, „fragmentarea discursului”, „drumul spre interjecție”, „iluzia autorității”, „Este Facebook o nouă societate politică?”. Oricum, finalul volumului se dorea înțelept, recomandând „etica autolimitării” și „reasumarea civilizației occidentale”. În anul apariției cărții, puține reflecții românești sistematice erau deja pe piața ideilor. De atunci încoace, multe dintre temele abordate de mine au devenit locuri comune. Și s-a mai petrecut ceva: Facebook (azi Meta) s-a trezit concurat de alte rețele de socializare încă și mai rudimentare prin conținut, precum Instagram și chinezescul TikTok, devenite (spre deosebire de platforma inițială a lui Mark Zuckerberg) idoli și capcane ale generațiilor foarte tinere. 
Citeşte întreaga ştire: Social media și spălarea pe creier. De ce abuzul de realitate virtuală atacă simțul responsabilității comunitare