de Andrei Caramitru

Auziți tot felul de păreri, urlete si propaganda pe tema asta. Așa ca zic sa înțelegem totuși realitatea, sa mai si învățam si sa înțelegem chestii, ca e simplu de fapt.

Sunt doua tipuri de datorii – aia externa (cât ne-am îndatorat in afara țării – nu doar statul ci toata economia) si cea a statului. Si se calculează ca procent din PIB, așa e corect.

Bun bun bun. Deci – situațiunea e așa:

– datoria externa scade. de ce ? Sunt mulți bani în România din care se finanțează chestii, de fapt avem exces de bani aici depindem din ce in ce mai puțin de bani din afară (da da, ciudat nu?).

– datoria statului e stabilă sau chiar scade puțin, deși deficitul e enorm. Problema a fost in 2020 (efectul covid) când datoria a explodat. De ce nu creste totuși si acum, deși avem mega deficit? Inflația. Datoria se “erodează” cu inflația, suma de rambursat ca valoare reala scade dacă inflația e mare. Însă nivelul datoriei nu e mic, e cam la 50% din PIB deja (da, in vest depășește 100% din PIB, dar au dobânzi mult mai mici deci mai ușor de plătit acolo).

E o alta privire pe vechea poveste – sectorul privat merge foarte bine, statul însă e un dezastru…

Bun bun. Dar dam faliment totuși ????? E posibil ca astia sa o dea in gard cu datoria statului desi situația nu e tragică încă:

– creșterea pensiilor si pomenile electorale sunt un risc imens la anul (mai ales dacă inflația SCADE)

– vom lovi zidul prin 2030 cel târziu – când vom primi mult mai puține fonduri UE (dacă creste PIB-ul ești mai “dezvoltat” deci primesti mai puțin) si in plus ies decrețeii la pensie. atunci va fi un moment super violent economic, nu știu cum si cine îl poate gestiona politic… pentru ca atunci va fi nevoie de taxe mult, mult mai mari si taierea cheltuielilor aberante de la stat… însă nu văd cum si cine sa facă asta vreodată

Continuarea, aici.