PRIMA PARTE A UNUI PODCAST EXCLUSIV ȘI INEDIT DESPRE OMUL ȘI PREȘEDINTELE ION ILIESCU

A fost de trei ori Președintele României (1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004) și, de altfel, singurul președinte de stânga al acestei țări în 3 decenii de democrație: Ion Iliescu rupe tăcerea și vine la microfonul podcastului Avangarda, cu Ionuț Vulpescu. De câțiva ani, apariția Președintelui Ion Iliescu în spațiul public a fost tot mai rară și prețioasă: face parte din convingerile domniei sale ideea că retragerea cu demnitate ține de caracterul omului politic. Asta nu înseamnă că nu e un observator atent al istoriei pe care a creat-o și din care a făcut parte la rândul său. La aniversarea vârstei de 94 de ani, duminică, pe 3 martie, Președintele Ion Iliescu alege să sărbătorească destăinuind detalii mai puțin cunoscute despre destinul său, într-un dialog inedit și exclusiv cu consilierul său, fostul ministru al Culturii, deputatul Ionuț Vulpescu. Ion Iliescu povestește motivele pentru care Occidentul l-a văzut ca pe un „pro-american” în vreme ce competiția politică l-a catalogat drept „rusofil”; explică ce a însemnat anul 1971 pentru „experimentul coreean” pe care Ceaușescu îl pregătea României și ce a făcut ca anul 1989 să fie al vizionarilor Europei libere. Președintele Ion Iliescu face cunoscute detalii ale intimității sale de dinainte și din timpul vieții politice: șocul produs de moartea tatălui său, încarcerat în lagăre; prietenia care a dus la iubirea și căsnicia cu Nina Iliescu; fidelitatea celor care au făcut un titlu de noblețe din relația personală cu fostul Președinte, deși pentru opinia publică aceasta era sursa unui stigmat. În dialog cu Ionuț Vulpescu, Ion Iliescu face o radiografie a mediului politic: în prima parte a acestei analize, fostul Președinte al României avertizează că modelul consensului de la Snagov, în care liderii politici au stat la aceeași masă dincolo de orgolii și interese personale, pentru binele României, a fost compromis în timp. Nemulțumit că astăzi „cultura confruntării bate cultura construcției”, în vreme ce „adversarii politici se respectă mai puțin, feudalizează domenii de intervenție, subestimează capacitatea dialogului și ratează profesioniști”, Ion Iliescu explică riscurile generațiilor de yes-meni și motivele pentru care tinerii sunt mereu incomozi. Totodată, Ion Iliescu mărturisește de ce politica de la butoane și metaversul îi par mai degrabă sursa unui show politic, și nu un as în mânecă al democrației. De ce critică Ion Iliescu o Românie care în ultimul timp „a devenit riguros insensibilă la cultură”, dar o Românie pe care o „iubește cu greșelile și triumfurile ei”; ce a însemnat pentru Președinte dispariția lui Răzvan Theodorescu, Peter Gardosh, Radu Cosașu, exponenți ai unei generații căreia nu i-a lipsit curajul; dar și ce înseamnă viața de după retragerea din sfera publică, sunt doar câteva dintre subiectele abordate în această primă parte a interviului cu Ionuț Vulpescu. De altfel, chiar Ion Iliescu dezvăluie publicului de ce acest episod are ceva cu totul special: a vorbit „despre omul, nu doar despre fostul Președinte”, și a ales acest podcast pentru că titlul – Avangarda, cu Ionuț Vulpescu – „denotă gândirea unui social-democrat care știe cât de importantă e cultura democrației ca spirit al schimbărilor”.

Mesajul Președintelui Ion Iliescu pentru publicul podcastului Avangarda, cu Ionuț Vulpescu, poate fi ascultat accesând următorul link: https://www.youtube.com/watch?v=jmvIeAmWG4A

Articolul integral, aici.