Nu aș merge pînă acolo în a pune atacul terorist de amploare de la Moscova, cu un număr impresionant de morți și o distrugere masivă a clădirii, pe seama serviciilor secrete chiar dacă în 1999 a fost aruncat în aer un bloc din Moscova pentru justifica atacul devastator din Cecenia pentru a-l legitima pe Vladimir Putin la începutul mandatului său. Dar e aproape sigur că Kremlinul va exploata abil tragicul eveniment în favoarea agendei sale privind Ucraina și a celei globale. Între altele, pentru că atentatul petrecut la scurtă vreme după finalizarea alegerilor prezidențiale cu victoria apoteotică a liderului de la Kremlin acesta, care se prezintă ca principalul garant al stabilității și securității țării, a fost pus într-o situație jenantă.

Washingtonul avertizase Moscova în urmă cu două săptămîni înainte că se pregătește la Moscova un posibil atac terorist. Numai că Putin personal a ținut să trimită imediat atenționarea în derizoriu, vorbind despre o încercare de manipulare și destabilizare înaintea alegerilor prezidențiale. Rezultatul: într-o țară, într-un oraș, în care nu poți să te plimbi pe stardă cu un banner critic timp de 5 minute, FSB-ul, altfel foarte vigilent cînd vine vorba despre monitorizarea propriei populații scapă din vizor o operațiune teroristă de o asemenea amploare.

De aceea e nevoie de o reorientare avantajoasă a narațiunii privind atentatul motiv pentru care o serie de oficiali ruși au încercat să mute atenția de la Statul Islamic, care între timp își asumase responsabilitatea acestuia, și să o îndrepte spre Ucraina. Există cîteva indicii care duc în această direcție. A apărut repede informația că teroriștii s-ar îndrepta către Ucraina, o informație foarte greu de verificat. La fel de repede, purtătoarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, s-a grăbit să scrie pe rețeaua socială Telegram că „acum știm în ce țară plănuiau acești ticăloși criminali să se ascundă de urmărirea penală – Ucraina”. Adăugînd că „autoritățile americane nu ar trebui să uite cum mediul lor informațional și politic i-a legat pe teroriștii care au împușcat oameni în Crocus City Hall de organizația teroristă interzisă ISIS”. Ultima afirmație, care pare ciudată, nu e deloc întîmplătore. Ceea ce face Ucraina trebuie văzut ca fiind ceva inspirat sau chiar comandat de către “Vestul colectiv”, sintagma utilizată frecvent de către Vladimir Putin.

Apoi, în discursul său în care a declarat că toți cei care sunt în spatele atentatului vor plăti scump, el a vorbit despre faptul că acesta amintește de distrugerile pe scară largă făcute de naziști (în paranteză fie spus egalate, dacă nu chiar întrecute, de ceea ce a făcut armata rusă în Cecenia). Cum Moscova pune permanent eticheta de “pro-nazism” guvernului de la Kiev și declară că scopul său major în Ucraina este “denazificarea” acesteia nu e greu de înțeles încotro bate Putin. Semne de întrebare ridică și interogatoriul, difuzat video, la care este supus unul dintre teroriștii, “prinși în drum spre Ucraina”, în care acesta vorbește despre faptul că a primit instrucțiuni pe Telegram și 500 de milioane de ruble, ceea ce subțiază substanțial încadrarea în zona extremismului religios de tip jihadist. Numai că pare curios ca o operațiune atît de complexă, cu efecte devastatoare, comparabile pînă la un punct cu atentatul de la Beslam, în care au fost implicați 32 de teroriști, să fie comandată atît de simplu și să fie executată cu doar cei patru teroriști despre care se discută în relatările din Rusia. În plus, cei interogați pentru televiziuni nu păreau, la prima impresie, genul de teroriști extrem de profesioniști capabili să comită un asemenea atac. Sigur, poate chiar așa este, dar nu e rău să ne aducem aminte cum în 2014 au apărut actori angajați care să povestească despre atrocitățile comise de ucraineni în Donbas.