de Tiberiu Andrioaiei

Conform analizelor CompNet, exportatorii sunt mai productivi decât non-exportatorii. De regulă, aceasta productivitate vine odată cu creșterea experienței la export a firmelor, exportatorii permanenți fiind mult mai productivi decât începătorii sau exportatorii ocazionali. Este dovedit, deasemeni, că dimensiunea firmelor și dinamica pozitivă a acesteia vin din creșterea productivității. În timpul recentelor „crize” (suprapuse) s-a dovedit că ridicarea nivelului de export a firmelor cu productivitate mare a susținut ajustarea contului curent la nivelul economiei Europene aflate în dificultate.

România caută soluții de a îmbunătăți situația deficitului balanței comerciale, parte din eforturi venind dinspre asociațiile patronale și profesionale. Astfel, prin intermediul dialogului Consiliului de Export cu Guvernul se urmărește ajustarea unor politici sectoriale prin propuneri bazate pe contextul local ori inspirate din modelele altor țări.

Dar, așa cum arată dinamica mondială a fluxurilor economice actuale, exemplul companiilor exportatoare menționat mai sus confirmă faptul că forma distribuției productivității în cadrul fiecărei țări poate avea consecințe importante din punctul de vedere al dinamicii modelelor comerciale agreate.

Paradoxal (sau nu), soluții inovatoare românești pentru creșterea productivității și scăderea amprentei de carbon au atras atenția Palladium – o companie cu impact global, implicată în alinierea progresului social cu creșterea economică. Aceste soluții au fost selectate, alături de altele, pentru a fi utilizate în creșterea productivității companiilor mici și mijlocii din Macedonia de Nord, în baza unui program finanțat de către USAID.

Aceasta arată că România are resurse de competență pentru a crește nivelul de competitivitate al companiilor IMM, mai ales că statisticile OECD arată că avem o cotă a firmelor exportatoare (31,8%) mult sub nivelul țărilor comparabile, în sectorul manufacturier cu mai mult de 20 de anagajati: Slovenia – 84,8%, Slovacia – 81%, Estonia – 74,1%, Polonia – 61,2% sau Ungaria – 48,1%.

În loc de concluzie: este „loc de crestere”. Dar vestea cu adevărat bună este că soluțiile sustenabile se găsesc, întotdeauna, în interior. Sau, altfel spus, companiile, mediul privat, este util să vină cu propriile agende de creștere a productivității cu care, apoi (sau simultan), să propună și să solicite ajutor pentru politici publice sectoriale mai adecvate, ca pârghii de susținere, pentru a naviga cu succes în competiția globală.