Astăzi s-a lansat raportul „Starea Climei – România 2024” și cred că e important să vorbim puțin despre el, mai ales în contextul în care vedem din ce în ce mai des cât de mult se intensifică fenomenele meteo extreme.

Cu toții am fost revoltați de găselnița românească numită „Ciclonul Ashley”. Marea problemă în acel caz a fost că autoritățile și mass-media care a alarmat publicul pentru audiență nu au colaborat cu specialiștii. Ei bine, raportul ăsta de 100 de pagini oferă publicului larg o imagine detaliată asupra schimbărilor climatice, cu accent pe România, și a fost realizat de o echipă de 11 de cercetători.

Ce prezintă raportul, mai exact? Cele mai recente date și proiecții climatice. Mai mult, analizează evoluția fenomenelor meteorologice extreme și indică evoluția politicilor de climă, mediu și energie în România. De asemenea, detaliază progresele și planurile de viitor pentru sistemul energetic și subliniază care sunt atitudinile românilor față de schimbările climatice.

Printre concluziile raportului se numără:

Creșterea valurilor de căldură: În ultimii 70 de ani, durata și frecvența valurilor de căldură au crescut semnificativ, cu proiecții care indică o intensificare până la finalul secolului.

Seceta și aridizarea: Suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă s-au extins considerabil, punând în pericol agricultura și securitatea alimentară a țării.

Fenomene meteorologice extreme: Furtunile severe, grindina și vânturile puternice devin tot mai frecvente, cu proiecții care indică o creștere a intensității acestora până în 2050.

Raportul subliniază importanța adoptării unor politici climatice ambițioase și implementarea măsurilor de adaptare și reziliență pentru a face față acestor provocări. E un prim pas. Bătălia mare se va da pentru ca factorii de decizie politică să și se uite spre aceste semnale de alarmă trase de experți.

Așa cum se indică în raport, România resimte deja schimbările climatice prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele șapte decenii. Între 1950 și 2023, durata și frecvența acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul și estul țării peste 25-30 de zile. Proiecțiile indică o continuare a acestui trend până la sfârșitul secolului, iar acest lucru afectează sănătatea oamenilor și economia națională.

De asemenea, raportul mai arată că seceta reprezintă o altă provocare majoră pentru România, având în vedere că suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă au crescut, cu maxime în perioadele 2018-2020 și 2021-2023. De altfel, seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă, precizează experții raportului, notând în același timp că acest lucru influențează din plin ecosistemele și producția agricolă.

În raportul „Starea Climei – România 2024” se vorbește și despre furtunile severe, care au devenit tot mai frecvente. Între 1940 și 2023, experții spun că s-a observat o creștere a condițiilor favorabile pentru astfel de evenimente, în special în estul și nordul țării. Problema foarte mare pentru noi e că proiecțiile climatice pentru 2025-2050 și sfârșitul secolului indică o intensificare a acestor fenomene, cu impact negativ asupra agriculturii și infrastructurii. Deci, din nou, e afectată sănătatea și economia.

De aceea politicienii trebuie să fie mai receptivi, mediul de afaceri mai deschis către schimbarea modului în care se face business și cetățenii mai atenți și mai implicați în a urmări dacă se iau decizii în folosul și dubla lor calitate: de votanți și consumatori/clienți.

Raportul vorbește și despre cum urbanizarea amplifică efectele schimbărilor climatice. Concret, orașele devin mai calde și mai uscate decât zonele rurale, fenomen cunoscut ca Insula de Căldură Urbană, iar diferențele de temperatură pot ajunge până la 7-8°C. Până în 2040, susțin experții, valurile de căldură și temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe precum București și Craiova. Așa că adaptarea la astfel de schimbări necesită politici urbane cu cap din partea autorităților locale.

Un avertisment important tras de experți în raport face referire la faptul că odată cu creșterea temperaturii medii globale, ne apropiem de puncte critice climatice, adică praguri ireversibile cu efecte devastatoare. Spre exemplul, la noi se pot intesifica perioadele de secetă, iar acestea afectează agricultura și securitatea alimentară.

Prin urmare, un guvern competent se va uita la aceste fenomene și va înțelege că este esențială anticiparea acestor schimbări prin soluții de tranziție care să aibă în vedere reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Varianta soluțiilor extremiste, în care se interzic lucruri de pe o zi pe alta, e la fel de nocivă precum starea actuală de nepasare a decidenților politici. De aceea e important să se discute înainte soluțiile. Iar acest raport oferă baza.

În tot acest context, evident, nu avea cum să lipsească cenușăreasa schimbărilor climatice: sectorul energetic. El e componenta centrală în tranziția către un viitor mai verde. România, spre norocul ei, are un mix energetic național foarte bun. Trebuie însă să se curețe această industrie de mafioții politici ca să se poată implementa niște soluții de viitor, cum ar fi electrificarea economiei și dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei.

Din datele raportului “Starea Climei – România 2024” se constată că doar 4% dintre români consideră că schimbările climatice sunt o prioritate națională. Acesta este punctul din care plecăm. Iar de rezultatul acțiunilor noastre depinde viitorul nu foarte îndepărtat în care copii noștri își vor trăi tinerețea, iar noi bătrânețile.