Acest prim șantier trebuie să fie recâștigarea încrederii partenerilor externi, în special SUA, prin diseminarea unei explicații instituționale, fără echivoc, privind ceea ce s-a întâmplat în contextul anulării alegerilor prezidențiale din 2024 și atacul hibrid asupra țării noastre.

Echipa dlui. Dan nu ar trebui să intre acum într-o stare hubristică de somnolență crezând că numirea unui ambasador al SUA la București echivalează cu o recuperare a încrederii partenerilor de ale căror percepții depinde însăși securitatea noastră.

Greul nu a trecut:
➖Nici președintele Trump, nici Marco Rubio nu au oferit până la această oră vreo felicitare privind alegerea președintelui României.
➖Keir Starmer nu a oferit o felicitare publică pentru Dan, ci a dat doar un impersonal, rigid “repost” la postarea secretarului de externe Lammy. Acesta din urmă i-a transmis lui Nicușor Dan “I look forward to working with you…”. Citind printre rânduri postarea, cuplată cu tăcerea PM Starmer, vă întreb: de ce să lucreze președintele României cu ministrul de externe al unui stat aliat și nu cu omologul său direct, așa cum o impune rigoarea diplomatică?
➖Apropiați ai lui Trump (precum generalul Flynn) întrețin percepția potrivit căreia alegerile noastre prezidențiale au fost fraudate. La această percepție contribuie mediatic și fondatorul rus al platformei Telegram.

Dacă acestea nu vor determina echipa președintelui să ia în serios imperativul preluării narativului internațional, atunci mă tem că mandatul noului președinte ar putea fi marcat de un prizonierat comunicațional orchestrat de purtători de cuvânt ai AUR, amplificat pentru a servi obiectivelor de politică externă ale Rusiei.

Iată câteva măsuri care ar putea face parte din strategia României pentru a trece din starea de spectatori în cea de antreprenori de mesaje și chiar norme:
1️⃣Românii din AP a NATO și Parlamentul European să invite autoritățile noastre (AEP, ANCOM, STS) să prezinte în aceste foruri studiul de caz al României privind interferența malignă în alegeri. Să înceapă cu Comisia specială a PE “European Democracy Shield”.
2️⃣ Echiparea misiunilor diplomatice cu materiale de tip FAQ pentru a putea organiza briefinguri cu think tankurile active internațional.
3️⃣Sponsorizarea unui side-event pe interferență malignă la o proximă conferință internațională (precum GLOBSEC, Brussels Forum, WSF).
4️⃣Lansarea unui apel de granturi prin ROAID pentru a sprijini lupta împotriva interferenței maligne în alegeri în statele din vecinătate.
5️⃣Introducerea în legislația națională a obligației ca serviciile de informații să declasifice la termene fixe înainte de alegeri (45-30-15 zile) amenințările la adresa integrității procesului electoral. Este o măsură care a fost implementată și de SUA în 2020 (prin IAA) pentru a elimina suspiciunea declasificării influențate de interese partizane.