Sănătatea mintală a devenit una dintre temele majore ale politicilor publice europene și globale, fiind recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății drept pilon esențial al sănătății publice în secolul XXI. În contextul digitalizării accelerate, al schimbărilor economice și sociale și al creșterii presiunii informaționale, statele membre ale Uniunii Europene sunt chemate să abordeze integrat relația dintre tehnologie și echilibrul psihic al populației.

România se înscrie în această dezbatere prin primul studiu național dedicat evaluării sănătății mintale în context de consum digital – o cercetare realizată de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).

Rezultatele studiului arată că hiperconectivitatea este o realitate structurală a societății contemporane, cu efecte ambivalente: creșterea accesului la informație și la interacțiune socială, dar și apariția unor riscuri emergente – anxietate, oboseală cognitivă, singurătate și stres permanent.

Datele confirmă că sănătatea mintală nu mai poate fi tratată exclusiv ca o problemă individuală, ci ca o dimensiune strategică a coeziunii sociale și a funcționării instituțiilor publice. În acest sens, România se confruntă cu provocări similare celor semnalate la nivel european: creșterea incidenței tulburărilor emoționale, presiunea psihologică asociată mediului digital și nevoia urgentă de servicii de sprijin accesibile, de politici educaționale și organizaționale orientate spre prevenție și echilibru.

Despre starea sănătății mintale într-o Românie hiperconectată am avut ocazia să vorbesc, în această săptămână, la un eveniment organizat de Q Magazine; le mulțumesc organizatorilor pentru invitație și pentru faptul că au deschis o dezbatere națională atât de necesară despre implicațiile digitalului asupra sănătății și coeziunii sociale.

Am punctat, cu această ocazie, cǎ în planul politicilor publice, aunt necesare intervenții sistemice:

dezvoltarea unei strategii naționale pentru sănătatea mintală digitală, aliniată cadrului OMS și Strategiei UE pentru Sănătate Mintalǎ;

introducerea educației emoționale și a igienei digitale în sistemul de învățământ;

consolidarea rețelei de sprijin psihologic comunitar, cu accent pe categoriile vulnerabile (tineri, seniori, profesioniști supuși stresului digital);

reglementarea dreptului la deconectare și promovarea culturii organizaționale a echilibrului;

investiții în alfabetizare digitală incluzivă, pentru reducerea inegalităților și a excluderii subiective.

La nivel global, România se aliniază tendințelor comune țărilor industrializate: populații hiperconectate, dar tot mai fragile emoțional. Într-o lume în care atenția devine resursă economică, protejarea sănătății mintale este tot mai mult o chestiune de guvernanță și responsabilitate publică.

În acest context, România are oportunitatea de a se alinia direcțiilor strategice europene și de a transforma experiența digitală într-un spațiu al bunăstării, nu al epuizării.

Sănătatea mintală a cetățenilor reprezintă astăzi nu doar o prioritate medicală, ci un indicator de modernitate și coeziune socială, iar investiția în echilibrul psihologic al populației devine condiția esențială a unei societăți reziliente și competitive.