DE CE EȘUEAZĂ „REFORMA STRUCTURALĂ” A STATULUI?

De la Petre Roman încoace- aveam 20 de ani , o, tempora!- am cunoscut majoritatea premierilor României.

Și tot în majoritatea lor, au fost animați de bune intenții în jurul ideii de „reformare a statului”.

Contexte diferite, viziuni și capacități politice și „congnitive” diferite.

Dar repet, a existat o constantă a bunei intenții.

Cu toate acestea, nimeni nu a reușit o „reformă structurală”.

Cauzele sunt multiple și complexe.

La sfârșitul fiecărui mandat a rezultat contrariul: hipertrofierea administrației și creșterea cheltuielilor publice.Un paradox.

Pretind că am idee cum funcționează acest stat.Tocmai de aceea nu mai sunt vehement.Nu-mi plac multe măsuri, le consider în logica experienței greșite, dar am ieșit de mult din utopie și iluzii.Fără să-mi pierd optimismul moderat m-aș mulțumi azi cu măsuri punctuale bine țintite și ajustări făcute cu mai multă precizie.

În fond, Guvernele sunt (și) o reflexie a ceea ce putem și noi livra pe domeniile de activitate/expertiză la un moment dat.

De aceea, ca om implicat social, manifest o anumită înțelegere.Critică atunci când consider imperios necesar.Dar nu atacul violent.Cât privește întrebarea din titlu, vă asigur că există răspunsuri, nu răspuns.

PS.Atunci, la 20 de ani, după o discuție lungă cu premierul Roman îmi imaginam că eu pot rezolva in 2-3 luni tot, dacă aș fi fost la butoane.Azi am doar un surâs în amintirea acelei idei!