Merită să căutăm adevărul, a apreciat, joi, criticul şi istoricul literar acad. Eugen Simion, omagiat de Academia Română în cadrul unei sesiuni desfăşurate în Aula acestui for de cultură.

„Încercarea de a afla adevărul este începutul unei mari virtuţi”, a spus Simion, citându-l pe Michel de Montaigne şi afirmând că i-a plăcut să spună întotdeauna despre sine că este un om pentru care adevărul există.

Simion a evocat modelele sale literare – Tudor Vianu, Eugen Lovinescu, Iorgu Iordan, Alexandru Rosetti – „mari profesori într-o istorie nenorocită”.

„Am devenit critic graţie lui Eugen Lovinescu şi lui Tudor Vianu”, a mărturisit Simion, menţionând că nu l-a citat pe George Călinescu, „deoarece nu era lăsat să vorbească atunci de la catedră, în schimb era pus să ţină discursuri bombastice în Marea Adunare Naţională”.

Criticul a apreciat că „nu suntem totdeauna ce vrem a fi, sau cea ce cred alţii – binevoitori sau răuvoitori – că suntem”, autocaracterizându-se drept un sentimental care detestă ura şi recunoscând că ochii de gheaţă ai criticului ascund, uneori, mari antiteze.

El a spus că la 80 de ani nu dă sfaturi pentru că nu crede în ideea că dacă cunoşti erorile istoriei poţi să le eviţi şi a subliniat că nu crede în relele închipuiri care ar putea constitui pecetea firii noastre latine. „Nu-mi place bocetul şi nici zeflemeaua românească”, a reamintit Simion, care crede că România are astăzi nevoie de altfel de modele pe care trebuie să le propună intelectualitatea noastră.

Vorbind despre omul Simion, despre „sporul de ani” pe care l-a petrecut, el a dezvăluit că s-a născut, de fapt, pe 23 mai, dar tatăl său nu s-a grăbit să-l declare decât peste două zile, pe 25 mai.

Profesorul a spus că nu ştie cum este să fii bătrân şi că îşi doreşte luciditatea de a suporta putinţele şi neputinţele care îl părăsesc pe rând.

„Cred că inteligenţa ca formă a bunătăţii mai poate face ceva în situaţii grele de viaţă, în sensul împăcării cu sine de care vorbea J. J. Rouseaux”, a mărturisit Simion, care îşi doreşte o bătrâneţe goetheeană.

„Dacă dragoste nu e, nimic nu e”, a încheiat fostul preşedinte al Academiei, spunând că se pregăteşte să treacă pragul celor 80 de primăveri.

Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a afirmat, în cuvântul de deschidere, că sărbătoarea de joi devine un eveniment al întregii Academii.

Haiduc a elogiat „modul în care foloseşte limba română” şi „stilul de adevărat intelectual” al acestui „luptător pentru apărarea limbii noastre”, ca şi realizările din timpul mandatelor de preşedinte al Academiei: facsimilarea Manuscriselor Eminesciene, terminarea clădirii Bibliotecii Academiei, amenajarea Casei Seniorilor de la Otopeni, înfiinţarea Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.

Acad. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, a trecut în revistă elaborarea de către acest „patriarh” al culturii noastre a unor mari proiecte ştiinţifice, între care a amintit nu doar lucrările fundamentale, precum Dicţionarul Tezaur al Limbii Române (DTLR), început de Haşdeu, şi terminat în anul 2010, ci şi iniţierea Colecţiei Opere fundamentale de tip Pleiade şi Seminarul internaţional „Penser l’ Europe”.

Acad. Viorel Barbu a vorbit despre Eugen Simion – „unul dintre cei mai reprezentativi intelectuali români ai ultimelor decenii, adept al lucrului bine făcut”, un european preocupat de identitatea bătrânului continent, ca şi de fragilul echilibru între naţional şi european.

Profesorul Michael Metzeltin, romanist, membru al Academiei de Ştiinţe a Austriei, membru de onoare al Academiei Române, a apreciat, într-o frumoasă limbă română, că graţie limbii profesorului Eugen Simion, „un spirit românesc şi european” s-a aplecat.

„Putem înţelege mai bine cultura europeană, aprofundând limba şi cultura română”, a spus profesorul Michael Metzeltin, participant activ la Seminarul internaţional „Penser l’ Europe”.

Construirea relaţiei cu Institut de France, „gigantesca operă a facsimilării Manuscriselor Eminesciene”, ca şi opera unuia dintre cei mai mari critici literari ai secolului XX, au fost principalele realizări ale lui Eugen Simion „un adevărat apostol” al culturii române evidenţiate de Basarab Nicolescu.

„Personalitatea lui Eugen Simion este bunul suprem al culturii române”, a apreciat Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, care i-a înmânat, alături de prof. univ. dr. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, cartea „Modelul de existenţă Eugen Simion”şi o medalie jubiliară şi o plachetă a ligii.

Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport din Senat, a elogiat personalitatea acestei ţări căruia nu i-au fost indiferente problemele ei, un apărător al şcolii româneşti şi a valorilor ei importante, un reper pentru toate generaţiile, un model pentru ceea ce numim „cetăţeanul român patriot”.

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, alături de ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, i-au înmânat o plachetă sărbătoritului, în nume propriu şi în numele ministerului, în semn de recunoaştere a activităţii de critic literar şi pentru modul în care a apărat cultura română.

Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, a afirmat că a apreciat dedicarea pentru cultura română a lui Eugen Simion în timpul îndeplinirii funcţiei de preşedinte al Academiei Române, „un bun manager, un om cu iniţiativă”.

Emil Constantinescu, fost şef al statului român, a afirmat că „seniorul şi cărturarul” Simion i-a fost un bun colaborator, atât în perioada în care a fost rector al Universităţii Bucureşti, iar sărbătoritul membru al Senatului Universităţii, cât şi în perioada cât au fost unul preşedinte al României, iar celălalt preşedinte al Academiei.

„Am apreciat întotdeauna la Eugen Simion calitatea, gustul de a fi prieten în modul cu totul special şi atipic, nu ca un mod de a intra în intimităţi (…), ci pentru a pătrunde în aerul creaţiei”, a spus Constantinescu.

Despre omul şi profesorul Eugen Simion au mai vorbit dr. Ştefan Colceriu şi acad. Grigore Brâncuş.

În deschiderea manifestării, la care a fost prezent arhiepiscopul mitropolit de Bucureşti Ioan Robu, sextetul Violoncelissimo de la Academia de Muzică din Bucureşti, condus de maestrul Marin Cazacu, a susţinut un microrecital.
****
Fostul preşedinte al Academiei Române, criticul şi istoricul literar Ioan Eugen Simion, director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu”, s-a născut la 25 mai 1933, în comuna Chiojdeanca, judeţul Prahova.

Eugen Simion a publicat peste 3.000 de articole şi studii în reviste literare şi culturale şi peste 18 volume de critică şi istorie literară.

Este coordonatorul colecţiei „Operelor fundamentale”, editată de Academia Română şi de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, din care au fost publicate deja ediţiile bibliofile Mihai Eminescu, Ion Creangă, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Ion Luca Caragiale.

Eugen Simon a iniţiat şi a coordonat, parţial, proiecte ale Academiei Române precum: „Dicţionarul general al literaturii române” (5 vol.), „Micul dicţionar academic”, „Dicţionarul tezaur”.

A fost distins cu numeroase titluri şi premii, printre care cinci premii ale Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei Române (1977), Ordinul naţional „Steaua României” în grad de mare cruce; Legiunea de onoare a Franţei, fiind Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară. În 2010 a obţinut Premiul naţional de istorie şi critică literară „Petru Creţia”, acordat pentru facsimilarea manuscriselor lui Mihai Eminescu.

La 18 ianuarie 1994 a fost ales vicepreşedinte al Academiei Române, iar la 16 ianuarie 1998, a devenit preşedinte al acestui for, fiind reales la 11 februarie 2002, deţinând această funcţie până la 20 aprilie 2006.

În prezent, este director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu” şi preşedinte al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă (FNSA), înfiinţată la iniţiativa sa. AGERPRES
www.agerpres.ro