În 2017 OECD a publicat un raport coordonat de Eric Hanushek de la Stanford care susține cu argumente empirice teza că abilitățile și competențele tinerilor, măsurate la momentul t prin teste standardizate gen PISA, explică cel mai mult din dezvoltarea economică înregistrată ulterior.
Diversele teste de cauzalitate la care ipoteza a fost supusă nu au făcut decât să îmbunătățească modelul și să întărească suportul pentru teorie. Astfel, s-a subliniat faptul că acumulările cognitive nu pot fi asimilate cartificatelor sau lungimii carierei școlare (rezultate școlare) și că singurele alte variabile cu impact semnificativ asupra creșterii economice identificate sunt unele care descriu buna guvernare în sensul lui Acemoglu&Robinson (supremația legii, garantarea proprietății).
Evident că același model poate fi utilizat și pentru a estima pierderile de dezvoltare pe care o națiune le suferă datorită eșecurilor din educație. În România, țara celor 40% analfabeți funcțional, e vorba de puncte procentuale de creștere a PIB-ului și de miliarde de euro anual.
Raportul poate fi descărcat de aici:
https://www.oecd.org/pisa/44417824.pdf