de Adrian Marius Dobre

Europenii se apropie cu pasi repezi de Consiliul de iarna 2013, moment in care vor sa anunte sfarsitul crizei economice si financiare. Cu un plan de masuri aproximativ definitivat, Europa ramane totusi departe de acest deziderat.

Agenda Consiliului din 19-20 decembrie puncteaza in prima instanta securitatea si apararea comuna, principiul de pooling & sharing, o abordare care vrea sa depaseasca minusurile provocate de taierile bugetare implementate prin masurile de austeritate. Chiar daca primul punct pe ordinea de zi este acest subiect, dezbaterile care se poarta in spatiul public sau chiar si la masa negocierilor se invart tot in jurul problemelor de ordin economic, chiar daca mai nou vorbim intens si despre migratie sau despre vecinatatea sudica.

Cu siguranta, proiectul apararii si securitatii comune are o importanta aparte si a fost amanat destula vreme, dar se pare ca va fi extrem de greu sa se renunte la austeritate ca modalitate de a decide si de a face lucrurile. Atat timp cat liderii europeni nu vor avea siguranta unui mers linistit si productiv al economiei, celelalte teme vor bate pasul pe loc. Iar acest impas care se regaseste si la nivelul politicii externe comune, si la nivelul politicilor sociale, nu face decat sa slabeasca capacitatea Uniunii Europene de a fi un actor puternic.

Reforma bancara tine in continuare spiritele aprinse. Presedinta Consiliului, Lituania, a venit cu o propunere noua prin care costul inchiderii unei banci sa fie suportat de catre un fond special, infiintat de tara de origine a bancii. Acest fond ar putea fi alimentat cu contributiile bancilor din statele respective, echivalente cu un minim de 0,1% din depozitele garantate detinute. In caz ca fondul nu ar putea acoperi la un moment dat finantarea inchiderii unei banci, se va apela in primul rand la fondurile similare din alte state, sau chiar la fondul de salvare al zonei euro, ESM.

Unificarea acestor fonduri se va realiza dupa 10 ani de la implementare – Single Resolution Fund, care ar putea apoi finanta toate inchiderile de banci. Proiectul lansat va fi negociat pana in martie 2014, urmand sa fie adoptat printr-un tratat interguvernamental. Practic anul 2013 a avut parte, cel putin trimestrial, de proiecte noi in ceea ce priveste reforma bancara si este de apreciat.

Ceea ce ar trebui sa ne preocupe in continuare este faptul ca leadership-ul european a adoptat un discurs prea tehnocrat, specializat, cu date si cifre. Aceasta abordare nu a fost transpusa intr-un limbaj accesibil, iar populatia Uniunii a resimtit aceasta lipsa de comunicare. Efectele acestei carente se vad in strada, in piete, in general in spatiul public. Cu greu vor putea fi acestea sterse  si va fi greu de recastigat increderea oamenilor.

Revenind la Consiliu, putem spune ca asteptarile nu sunt mari, dar luand in considerare noul acord de liber schimb cu SUA, se doreste totusi o evolutie. De curand secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Jacob Lew, a sustinut ca recesiunea zonei euro „pare sa fie pe terminate”, iar Europa poate acum sa insiste mai mult pe stimularea cererii si pe crearea de locuri de munca. Iata o tema cu adevarat preocupanta si cu ecou major in anul 2014. Tot in acelasi registru, al relatiei UE – SUA s-a facut public ca Angela Merkel, cancelarul german a convenit telefonic cu Barack Obama o cooperare mai stransa in ceea ce priveste combaterea crizei.

Pe de alta parte, deschiderea Uniunii catre alte dosare decat cel strict financiar-bancar reprezinta un test si deopotriva o necesitate. Statele membre pot contribui la redefinirea proiectului european prin implicarea in aceste dosare privind migratia, politica sociala, politica agricola comuna, politica de securitate si aparare, politica externa, s.a.m.d.