La mijlocul lunii mai Comisia Europeana a mai facut un pas in procesul de implementare a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii (SUERD). Au fost lansate sase grupuri stiintifice care vor contribui la dezvoltarea economica a regiunii, axandu-se pe domeniile: apa, sol si terenuri, bioenergie, schimbul de date si infrastructura necesara, specializarea inteligenta.

Rolul acestor grupuri este sa reuneasca comunitatea stiintifica din toate cele 14 state dunarene (opt state membre UE – Austria, Bulgaria, Republica Ceha, Germania (landurile Baden-Württemberg si Bavaria), Romania, Slovacia, Slovenia si Ungaria – Croatia, si cele sase state non-membre UE – Bosnia si Hertegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, si Ucraina). In principiu, acest lucru inseamna o cooperare intre noua academii stiinţifice din regiune, Conferinţa Rectorilor din Regiunea Dunarii (care reuneste 54 de universitaţi) si alte organizaţii din domeniul cercetarii, fiecare avand dreptul de a-si alege grupul sau grupurile in care sa se implice dupa specializarea, prioritatile si interesele fiecaruia.

Obiectivul final al acestui demers este de a stabili un cadru propice cooperarii intrecomunitatile stiintifice nationale si factorii de decizie politica, care sa duca la o elaborare a politicilor pornind de la componenta stiintifica. Conform cadrului de lucru, stiintificul se va intalni cu politicul o data pe an pentru discutii si schimb de informatii.

Un punct forte, transporturile fluviale in responsabilitatea Romaniei

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii (SUERD) acopera o cincime din suprafata Uniunii Europene si  aproximativ 115 milioane de cetateni, fiind initiata de Austria si Romania in 2008. Cele trei domenii prioritare de actiune pe care Romania le coordoneaza, în parteneriat cu alte state membre UE, sunt:

• Îmbunatatirea transporturilor fluviale – Austria si Romania;
• Gestionarea riscurilor generate de fenomene extreme – Romania si Ungaria;
• Promovarea culturii, turismului si interactiunii directe între cetateni – Bulgaria si Romania.

Doar primele doua directii de actiune se suprapun prioritatilor din domeniul stiintific: mediul si navigatia. Per ansamblu, cei trei piloni, in care se implica si Romania, nu cuprind si celelalte puncte nevralgice ale regiunii, adica securitatea, competitivitatea, resursa umana si energia.

Romania s-a angajat sa contribuie, in parteneriat, la realizarea transporturilor fluviale mai putin poluante prin îmbunatatirea navigabilitatii care sa duca la cresterea cantitatii de marfuri trasportate pe Dunare cu aproximativ 20% pana în 2020. În 2007 au fost transportate aproximativ 50 de mil. de tone de marfuri, adica mai putin de 10% din potentialul de transport al fluviului. In 2012, numai in portiunea romaneasca a canalului Dunarii au fost transportate 31 de mil. de tone de marfuri, dar valoarea reprezinta  doar o treime din capacitatea totala.

Dar macro-regiunea nu are o piata comuna de energie, iar energia domestica este insuficienta, desi are potential natural si dispune de resurse pentru energia verde. Regiunea Dunarii are nevoie de energie mai ieftina si mai sigura, obtinuta prin conectari mai bune si prin surse alternative.

O Strategie fara Buget!

Provocarile cu care se confrunta statele din regiunea Dunarii sunt variate si complexe, si de aceea suportul stiintific se axeaza pe patru mari prioritati: protectia mediului, dezvoltarea agriculturii si a sistemului de irigatii, navigatia si producerea energiei. Vorbim de inundatii majore, degradarea biodiversitatii, defrisare, necesitatea unor tehnici de irigare care sa fie mai eficiente si sa iroseasca mai putina apa, transport mai eficient si mai putin daunator mediului, si producerea de energie regenerabila.

Totusi lucrurile se misca destul de greu. Faptul ca ar fi necesar un buget propriu face din aceasta strategie un domeniu de cooperare destul de vag in contextul in care problemele ce pot fi abordate sunt majore.

Discutiile pe subiectul finantarii au fost puse intr-o alta forma in asa fel incat strategia sa nu ramana doar la stadiul de idee. Astfel ca finantarea se poate obtine din:

• fondurile europene deja existente (Fondurile structurale si de coeziune, Fondul de solidaritate al UE, Programul FP7, instrumentul LIFE+, Fondul european de Garantare în Agricultura si cel pentru Dezvoltare Rurala);
• fondurile oferite de instituţiile financiare internaţionale (Banca Europeana pentru Investiţii, Banca Europeana pentru Reconstrucţie si Dezvoltare);
• parteneriat public-privat;
• contribuţii de la bugetele locale sau din bugetul naţional. Aproximativ 70% din investitiile publice din spatiul UE sunt facute de autoritatile locale sau regionale.

In mod evident nu este cea mai eficienta solutie, avand in vedere contextul economic european.

O colaborare mai concreta la nivelul statelor din cadrul Strategiei Dunarii ar putea aduce un avant politicii europene de crestere economica.

Actiunea de stabilire a prioritatilor Strategiei de catre statele membre UE are un scop precis conform recomandarilor Comisiei din 9 aprilie 2013 (COM(2013) 181 final). Acestea precizeaza ca prioritatile trebuie incluse in viitoarele programe de finantare cu fonduri UE in exercitiul 2014-2020, in special in programul financiar al politicii de coeziune, astfel incat proiectele viitoare sa fie viabile si finantabile. Initiativa reprezinta un pas important in sustinerea Strategiei pentru regiunea Dunarii, poate cel mai concret de pana acum.

Romania, la sfarsitul anului, pe 28-29 octombrie, va gazdui cel de-al doilea Forum Anual al Strategiei Dunarii. Eventualele decizii privind finantarea Strategiei inclusa in cadrul financiar 2014-2020 (daca se va aproba pana atunci) se vor lua la Bucuresti.