Diplomatia economica inseamna sa folosesti toate resursele, inclusiv cele financiare, de inteligenta, de creativitate sau de alta natura pentru a creste valoarea adaugata a economiei nationale. Prin „valoare adaugata” intelegand diversitate, profitabilitate, deschidere, competitivitate, performanta tehnologica, incluziunea fortei de munca si totodata mai buna ei pregatire, adaptabilitatea acesteia si flexibilizarea in cadrul pietei muncii, precum si multe alte aspecte, unele tinand chiar de patriotismul economic, cum ar fi exportarea valorilor nationale si impunerea lor prin competitivitate.

Asa cum stim, IMM-urile reprezinta un segment foarte important al economiei
unei natiuni. Reprezinta chiar coloana vertebrala, chiar daca aceasta sintagma a devenit aproape un cliseu pe cale sa se demonetizeze. Dar el se demonetizeaza numai atunci cand ramane doar la stadiul de declaratii de intentie. Atunci cand declaratiilor se adauga si fapte, sintagma se
transforma in deziderat.

Un proiect foarte interesant in acest domeniu il reprezinta initiativa Camerei de Comert Britanico Romane impreuna cu UKTI (United Kingdom of Trade and Investment), initiativa legata aproape in mod exclusiv de cresterea rolului IMM-urilor din Marea Britanie.

Cum?

Simplu, prin intermediul diplomatiei economice.

In ce consta de fapt proiectul care acum se numeste arbitrar “Centrul de Afaceri Romano-Britanice”?

Arbitrar pentru ca este o denumire provizorie care este posibil sa isi gaseasca alta forma. Proiectul inseamna de fapt crearea unei platforme institutionale complexe care sa sprijine extinderea IMM-urilor britanice catre alte piete. Adica exact ceea ce afirm cu tarie de mult timp ca fiind o necesitate si pentru IMM-urile romanesti.

Cum se face acest lucru?

Pentru inceput s-au ales ca “piete pilot” un numar de 20 la nivel global. Ele au fost alese urmarindu-se cu preponderenta un indicator foarte important: potentialul de dezvoltare. In randul pietelor vizate se numara: Mexic, Rusia, India, Brazilia, China. In Europa doar doua tari au fost alese pentru acest proiect si anume Romania si Polonia.

Includerea Romaniei in acest proiect este un succes de necontestat care trebuie atribuit Camerei de Comert Britanico-Romane.

Ce se urmareste exact?

Asa cum declara si E.S Ambasadorul Marii Britanii in Romania, proiectul are ca obiectiv in prima etapa cresterea cu 60% a exporturilor, precum si a investitiilor britanice in Romania. Astfel, Centrul de Afaceri Romano-Britanic, la modul cel mai concret cu putinta are rolul de a facilita accesul companiilor britanice care vor sa investeasca sau sa aiba relatii comerciale cu Romania.

In acest context, rolul BRCC – British Romanian Chamber of Commerce creste considerabil. Expertiza de business a „Camerei” va fi oferita cu precadere IMM-urilor britanice pe segmente variate de interes: consultanta juridica si financiara, cercetare de piata, promovare, achizitii, etc. Astfel, printr-o formula flexibila si inteligenta, toti potentialii
investitori sau traderi britanici vor fi mai aproape de piata, vor putea avea reactii mai rapide, informatii mai de calitate si vor putea decide in cunostinta de cauza, fructificand oportunitatile pietei romanesti.

Sigur ca acest model poate fi unul de inspiratie pentru IMM-urile romanesti, dar nu intru totul. Mai degraba poate fi un model motivational.

De ce?

Pentru ca realitatile celor doua economii si gradul de dezvoltare al IMM-urilor britanice este diferit de gradul de dezvoltare al IMM-urilor romanesti. Daca britanicii isi sustin IMM-urile din dorinta de a le pastra vii, noi romanii ar trebui sa sustinem IMM-urile pentru a le naste. In cel mai bun caz pentru a le creste.

Cand vorbim de IMM-urile romanesti trebuie sa intelegem o realitate simpla din care deriva o strategie la fel de simpla. Cea mai mare “felie” de valoare produsa de IMM-uri este de fapt cea produsa de intreprinderile medii, nu de cele mici. Astfel, pentru a creste segmentul in intregul sau, trebuie sa le sprijinim pe cele medii sa urce in segmentul celor mari – de la al doilea M la al treilea M. Pe cele mici sa acceada in segmentul celor medii – aici fiind de fapt cea mai mare realizare, adica de la primul M la al doilea M, creand premisele in acelasi timp pentru nasterea altor intreprinderi mici – startup-uri. Acest proces este de fapt un cerc care trebuie reluat si invartit in permanenta.

Pare simplu la prima vedere, dar cum putem face acest lucru?

Daca suntem cu totii de acord ca minunile nu se intampla peste noapte, atunci vom intelege ca fiecare masura sau initiativa constructiva asezata intr-un plan strategic inteligent pe termen mediu si lung si, cel mai important dusa pana la capat, va reprezenta intr-un final cheia succesului.

Sprijinul IMM-urilor pentru prezenta lor pe pietele emergente, dinamice, care apartin spatiului comunitar sau nu, parghiile fiscale – in special cele legate de investitii si costul fortei de munca, inclusiv pregatirea acesteia, crearea unor piete interne zonale specializate, sprijin pentru anumite sectoare cheie si de mare potential cum ar fi turismul, produsele manufacturate si artizanale, productia agro-alimentara, etc, sunt doar cateva dintre ele. Creativitatea le va propune si pe celelalte. Numai ca va trebui sa incepem si sa uitam de mitul „mesterului Manole”. Romania are stringenta nevoie de o clasa medie puternica si de un segment lucrativ important. O clasa medie dinamica, elevata, performanta, creatoare de performanta. Un segment lucrativ important, specializat si pregatit, care sa faca lucrurile sa se intample.

Intreprinderile romanesti, fie ele mici, medii sau mari, pot asigura acest obiectiv. Dar pentru acest acest pas mai avem nevoie de o cultura a capitalului autohton si, nu in ultimul rand, de o cultura si un spirit corect a antreprenoriatului.

Pana la urma si modelul britanic poate fi un model. Dar nu numai acesta. Modele sunt numeroase. Important este sa reusim sa luam tot ceea ce este mai bun din fiecare si sa le integram intr-un plan pe care ulterior sa il urmam.