O nouă măsură fiscală pune în pericol proiectul de miliarde de euro al OMV și Petrom „Neptun Deep”, cunoscătorii suspectează influența Rusiei în fundal

Andrea Hodoschek

În sfârșit, totul ar fi fost pe drumul cel bun. În România, blocadele fiscale pentru producția offshore au fost relaxate anul trecut, iar OMV vrea să dea undă verde proiectului de amploare „Neptun Deep” din Marea Neagră, în vară. Dezvoltarea uriașelor rezerve de gaze aflate în jur de 170 de kilometri în largul coastei României are prioritate, a subliniat CEO Alfred Stern. În timpul vizitei la Stern din noiembrie 2022, președintele Klaus Iohannis a cerut ca o decizie să fie luată înainte de sfârșitul anului și miliardele sa fie eliberate.

Pentru proiect sunt planificate patru miliarde de euro, care ar fi un pas mare pentru independența Europei de gazele Rusiei, dar acum „Neptune Deep” este amenințat cu sfârșitul înainte ca totul să înceapă cu adevărat.

Parlamentul de la București a aprobat recent regulamentul de urgență pentru un impozit pe profit suplimentar de 60 la sută pe petrol și gaze retroactiv din 2022, timp de doi ani. Pentru grupul energetic românesc Petrom, în care OMV deține majoritatea, aceasta ar însemna o povară suplimentară de aproximativ 800 de milioane de euro, estimează experții. În plus, Petrom se confruntă cu o amendă pentru concurență și o penalizare fiscală, fiecare de aproximativ 100 de milioane de euro fiecare.

Partenerul de 50% din Marea Neagră este Romgaz, parțial de stat, care ar trebui să calculeze o povară suplimentară de aproximativ 200 de milioane de dolari. OMV Petrom și Romgaz împart fiecare 50 la sută din costurile de dezvoltare. Partenerul inițial al OMV Petrom a fost ExxonMobil, Romgaz a dat un miliard de dolari pentru a-i cumpăra pe americani. 350 de milioane de dolari trebuiau finanțate prin bănci. 

Proiect de gaze în pericol

România este mult mai strictă decât UE cu reglementarea sa privind impozitul pe profitul excedent, critică fostul secretar de stat la Finanțe, avocatul Gabriel Biris. El vede disponibilitatea de a investi a celor mai importante două companii energetice din România, Romgaz și Petrom, „grav afectată și decizia pentru proiectul de gaze în Marea Neagră ca fiind pusă în pericol”, a explicat acesta către KURIER.

„Ce rușine. Această mișcare poate periclita serios șansele proiectului Neptun și poate dăuna companiilor”, avertizează Adrian Volintiru, fost CEO al Romgaz, firmă deținută în proporție de 70%, de stat. Și se teme că Romgaz nu va putea finanța miliardele investite în Neptun. În plus, statul ar putea majora dividendele la 90 la sută.

Există o serie speculații în România cu privire la motivele acestei decizii. Clima față de Austria s-a întunecat considerabil de la vetoul asupra aderării  României la Schengen. Există critici publice că furnizorii de energie electrică ar trebui să plătească un impozit pe profitul în exces, dar nu doar singurul producător de țiței, OMV Petrom. Politicienii de dreapta din România cer o renaționalizare a foarte profitabilului Petrom.

Cunoscătorii, din interior, nu cred într-o răzbunare față de OMV și, prin urmare, Austria.

Interese rusești

Conform cercurilor politice și de afaceri românești, este mult mai probabil ca interesele rusești să fie în joc pe fundal. În ciuda faptului că România stă pe zăcăminte mari de gaze, aprovizionarea cu energie a țării a devenit din ce în ce mai dependentă de Rusia. „Cota importurilor de gaze crește în fiecare an. De la cinci la 30% din consumul total între 2018 și 2021”, calculează Biris.

Pentru acesta, legea se înscrie într-o serie de măsuri „cu efectul evident de a preveni investițiile în creșterea producției românești de gaze, atât onshore, cât și mai ales offshore”.

„Rușii au oameni peste tot”, spune Volintiru. Postscript: „După cum se știe, și în Austria”.

OMV preferă să nu comenteze în această atmosferă încinsă.

Dacă producția în Marea Neagră ar începe la timp, prima cantitate de gaz ar putea curge în 2027. Se estimează că 100 de miliarde de metri cubi de gaz sunt stocați la o adâncime de 100 până la 1000 de metri. Pentru comparație: consumul de gaze naturale al Austriei este de aproape nouă miliarde de metri cubi.

Cu toate acestea, pentru a furniza Austriei gazul din proiectul Neptun, conductele ar trebui mai întâi extinse sau consolidate. În 2018 a existat deja un proiect de conductă pentru a reduce dependența Europei de Rusia. Operatorul de stat român Transgaz a început construcția conductei BRUA dar proiectul a fost din nou oprit, în ciuda subvențiilor UE de 430 de milioane de euro.  Conducta ar fi trebuit să lege Bulgaria, România, Ungaria și Austria la Marea Neagră.

Investitorii îngrijorați

Investitorii observă în general evenimentele din România cu îngrijorare de ceva vreme. Biris vorbește despre „un climat de incertitudine pentru întregul mediu de afaceri din România. Cu o săptămână înainte de ultima, Petrom a încasat-o, cine știe când și cum vor fi adoptate astfel de legi împotriva altor companii în viitor.”

andrea.hodoschek@kurier.at