Combaterea evaziunii fiscale in agricultura si implicarea statului in cumpararea de case de marcat pentru micii producatori, sprijinirea cercetarii in domenii ca IT si auto, integrarea sistemelor informatice disparate – acestea sint citeva dintre propunerile Camerei de Comert Americane in Romania (AmCham) pentru eficientizarea activitatii statului, arata Alexandra Gatej intr-un interviu pentru HotNews.ro. Presedintele AmCham vorbeste si despre necesitatea scaderii CAS si relatia dintre guvern si mediul de afaceri.

Alexandra Gatej despre scaderea CAS si cresterea salariilor bugetarilor:

Rep: Scaderea CAS versus cresterea salariilor bugetarilor sau ambele, deodata? Ce vrea mediul de afcaeri? Alexandra Gatej: Si, si. Cresterea, revenirea sau reintregirea salariilor bugetarilor are o dimensiune si o necesitate, si e legitima aceasta, cu atat mai mult cu cat face parte si din programul de guvernare, asa cum a anuntat si primul ministru recent. Scaderea CAS-ului atat la angajat, cat si la angajator este un deziderat vechi al mediului de afaceri, ne-am bucurat cand am primit acest semnal din partea premierului, vom continua sa sustinem scaderea CAS-ului pentru ca gasim ca este una din singurele masuri care pot fi luate cu efect imediat atat asupra stimularii locurilor de munca, prin scaderea cheltuielilor companiilor cu munca, cresterii consumul prin cresterea salariului net la angajat si cresterea veniturilor la bugetul statului prin cresterea impozitului pe venit.
Deci gasim ca, in continuare, scaderea CAS atat la angajat cat si la angajator este o masura absolut necesara pentru mediul de afaceri la iesirea din criza sau pentru iesirea din criza, pentru stimularea cresterii economice si mai ales a muncii si vom continua sa sustinem aceasta masura. Spun si, si pentru ca inteleg din dezbaterea din ultimele zile ca se doreste o succesiune a acestor doua masuri si probabil ca aceasta succesiune este una cu factor de timp si ca va fi aplicata atunci cand bugetul statului o va permite. Noi credem ca si astazi acest lucru ar trebui sa fie posibil, nu suntem insa in posesia deciziei executive de a face aceste calcule si de a le aplica. Credem ca si, si.
Rep: Realist vorbind, daca vom avea in iunie o reintregire a salariilor bugetarilor, care credeti ca ar fi cel mai apropiat termen pentru o eventuala scadere a CAS, macar la angajat, daca nu si la angajator? Alexandra Gatej: In mod logic, in aceasta secventa pe care o intelegem din dezbaterile acestor zile, se prefigureaza in acest caz o aplicare a masurii de reducere a CAS si, insistam, atat la angajat cat si la angajator, pentru inceputul anului urmator.
Rep: Care ar fi procentele cu care ar trebui sa scada CAS-ul atat la angajata, cat si la angajator, astfel incat sa se vada in mediul de afaceri un efect real? Alexandra Gatej: N-am facut calculele macroeconomice, fiindca companiile isi fac propriile previziuni la nivel micro industrial, microeconomic, dar orice in intervalul 3-5%, atat la angajat, cat si angajator, este ceva ce va permite, sunt cifre care vor permite un impact real atat asupra angajatului, cat si asupra angajatorului.
Ramane insa de vazut daca prin reintregirea salariilor bugetarilor si prin scaderea CAS, populatia va fi automat inclinata spre consum, cum s-a intamplat in anii anteriori si aici, ca o paranteza, consumul acesta va veni din importuri in marea lui majoritate, deci nu ne ajuta prea mult. Sau oamenii, trecuti prin prima criza economica reala si cu datorii la banci, vor incepe si sa economiseasca. Ca mediu de afaceri sustinem educatia si ideea ca economisirea sa devina un instrument de lucru firesc in bugetul unei familii, in bugetul unei companii, in comportamentul romanilor.
Rep: Atat cresterea salariilor bugetarilor, cat si scaderea CAS-ului sunt privite drept masuri care pot ajuta la cresterea consumului, fara de care ni se spune ca aceasta crestere economica nu poate avea loc. Ce alte masuri credeti ca ar putea fi luate in acest an pentru stimularea consumului intern? Alexandra Gatej: Masuri cu efect imediat, spectaculos, in afara acestora, nu prefiguram. Adica masuri care sa aiba de azi pe maine un rezultat imediat. De cele mai multe ori aceste masuri pot fi doar de natura fiscala, si nu de natura structurala, pentru ca efectele unor modificari structurale se vad in timp. In acelasi timp, gasim ca absorbtia fondurilor europene nu trebuie sa ramana la nivel de concept, intelegem ca exista multe dificultati, mai ales de proces si de ineficienta, dar atragem atentia ca fara o aplecare continua si pragmatica asupra acestui subiect Romania se priveaza, si business-urile se priveaza de fondurile care sa-I permita sa revina pe linia de plutire si sa creasca.
Al doilea element important pentru noi si pe care-l auzim in discursul public, si-l sustinem de ani de zile, este combaterea reala a evaziunii fiscale.
Rep: Aceasta era o intrebare adresata si de un cititor in timpul intalnirii online. Companiile cu care lucrati ca presedinta Am Cham va transmit din teren semnale ca aceasta lupta impotriva evaziunii e reala? Alexandra Gatej: Da, exista un domeniu unde rezutatele s-au si masurat si un domeniu in care progresele au fost intr-adevar reale. Ele au inceput nu din ianurie din acest an, ci deja de anul trecut si acesta este domeniul evaziunii fiscale in sectorul tigarilor, al tigaretelor. Acolo s-a constatat intr-adevar un progres real si a fost un efort comun atat al producatorilor, cat si al autoritatilor de a lupta impotriva evaziunii fiscale si acest lucru se vede. Deci, cu alte cuvinte, se poate. O zona mare care pe noi ne preocupa si pe care o cunoaste toata lumea este sectorul agricol. O zona foarte mare de evaziune fiscal este sectorul agricol.
Rep: Aveti semnale de acolo ca s-a intensificat lupta impotriva evazionistilor? Alexandra Gatej: Acolo trebuie aplicate… e foarte greu sa lupti cu evazionisti care nu exista. pentru ca sectorul agricol la noi, in primul si-n primul rand, nu prea este impozitat, nu e fiscalizat. Si atunci unde e evaziunea?
Noi militam pentru largirea bazei de impozitare si pentru inregistrarea producatorilor agricoli, tuturor producatorilor agricoli, cu suprafete poate mai mari de 10 ha, ca sa punem o dimensiune totusi, de inregistrarea lor in forme juridice fiscalizate. Ca sunt companii cu forma juridica, ca sunt pe baza numarului fiscal din buletinul  omului, CNP-ul e un numar fiscal, deci se poate opera si cu aceasta notiune, insistam pentru rezolvarea unor aspecte oarecum simple.
Casele de marcat din piete. E o idee care s-a mai vehiculat.
Rep: Dar a avut adversari extrem de puternici in opinia publica. Alexandra Gatej: Da. Eu cred ca orice consumator, dvs, eu, oamenii pe care-I cunoastem, familiile noastre, ar prefera sa ia un bon de la piata, decat sa nu-l ia. Pentru ca este o garantie ca acea tranzactie comerciala e una legala.
Rep: Credeti ca intr-un an electoral putem astepta realmente o astfel de masura? Care ar putea duce, sa nu uitam, la cresterea preturilor, pentru ca vor fi trecute in costuri si casele de marcat, si impozitele si taxele care acum nu se platesc. Alexandra Gatej:  Mi-e greu sa apreciez ca intr-un an electoral se pot lua asemenea masuri. Va spun insa din perspectiva mediului de afaceri ce ar trebui  facut in lupta cu evaziunea fiscala. Acum in anul acesta electoral, anul trecut cand nu era an electoral, sau la anul cand nu va fi an electoral, tot trebuie facute. Poate ca guvernul si autoritatile pot sa ajute. Daca problema este costul caselor de marcat, atunci poate guvernul poate sa ajute la achizitionarea acestora, oferind niste facilitati.
In orice caz, intrarea intr-un sistem de normalitate a sectorului agricol, la paine, la legume si fructe, la marfurile care se vand nu numai in piete, ci si la angrouri, cred ca este o masura demna de un stat european si care in mod sigur va duce la imbunatatirea colectarii si la scaderea evaziunii.

Interviu integral, publicat pe www.hotnews.ro