România de astăzi are nevoie de implicarea tinerilor în politică deoarece implicarea acestora în „viaţa cetăţii” este esenţială pentru înțelegerea importanței democraţie!

În ultimii ani, România a fost supusă unui flux modernizator accelerat, care a facilitat apariţia unor voci proaspete în politică, mediul de afaceri, cultură, dinamizând dezbaterea publică şi generând noi teme social-economice. În politică este nevoie de tineri competenţi, cu pregătire academică de excepţie şi cu rezultate în mediul privat, care să aducă un suflu nou, inovație, curaj şi energie.

Implicarea politică a tinerilor poate readuce în prim plan dinamismul si agilitatea de care este nevoie în implementarea reformelor sau chiar în conturarea unei perspective îmbunătăţite spre care tindem cu toţii.

Din păcate, la alegereile Parlamentare din 6 decembrie, am asistat la un dezinteres major al tinerilor de a „participa la viața cetății”, înregistrându-se cea mai slabă prezență la vot a acestora înregistrată în ultimii 4 ani, interval de timp în care am avut 5 rânduri de alegeri. Prezența la Parlamentare este în mod tradițional una scăzută, dar prezența tinerilor a fost cu 6% mai mică decât la Parlamentarele din 2016.

Încriși pe listele permanente de la BEC sunt 4.662.066 de tineri, cu vârste între 18 și 34 de ani, însă doar 1.183.680 de tineri au votat în România, duminică, potrivit datelor prezentate de Biroul Electoral Central. Asta înseamnă că doar 25,39% dintre ei au ajuns să își exprime votul. Prin urmare 3.478.386 de tineri nu s-au prezentat la vot în România.

Numărul votanților tineri reprezintă 20,43% din numărul total al celor care au votat duminică în țară. În diaspora au votat 83.242 de tineri, reprezentând aproximativ o treime din totalul votanților de peste granițe.

Față de alegerile precedente, din luna septembrie, unde s-au prezentat 1,8 milioane de tineri, la acest scrutin au lipsit 620.000 dintre ei.

Pe grupe de vârstă, la nivel național, tinerii care nu au împlinit încă 25 de ani au lipsit în proporție de 80%: din 1.606.921 de persoane, au votat doar 443.223 (20,06%).

Și cei cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au trecut cu vederea peste  vot. Dintr-un total de 3.055.145, doar 740.457 au participat la vot, adică 24,24%.

Pe județe, cei mai mulți tineri au votat în Capitală și în centrele universitare precum Iași, Cluj, Timiș; pe ultimele locuri ale listei s-au aflat județele Brăila, Ialomița, Covasta și Tulcea.

Realitatea a demonstrat că implicarea tinerilor în procesul electoral are loc doar pe rețelele de socializare și mai puțin în realitate. Pare că majoritatea tinerilor fug de responsabilitate, fug pe rețelele de socializare, comentează, critică, dar nu fac nimic concret. Tinerii ezită deseori să se implice în procesul electoral întrucât nu-l înțeleg sau nu-și cunosc opțiunile.

Odată ajunși la vârsta de 18 ani, tinerii se pot implica direct, devenind funcționari electorali sau observatori, fie indirect, devenind „ambasadori” în domeniul electoral sau în mod direct încurajându-i pe alții să fie activi. Noua generație trebuie educată în spiritul păstrării și respectării democrației. Aceștia trebuie să înțeleagă importanța participării la vot și să conștientizeze efectele adverse.

Eu am ales să mă implic în viața politică și să apăr valorile democrației candidând la alegerile locale 2020, fără experiență politică anterioară! Tu ce alegi?