Am participat, în calitate de avocat, la dezbaterea organizată de dl. deputat Alexandru Kocsis referitoare la extinderea dreptului de vot tinerilor între 16 și 18 ani pentru alegerile locale și europarlamentare.
Am punctat că este o inițiativă fezabilă, dar și necesară, având în vedere că în legislația românească recunoaștem discernământul tinerilor de la 14 sau 16 ani, în funcție de domeniu, inclusiv în cazul răspunderii penale.
În cazul alegerilor locale și europarlamentare, modalitatea de alegere a reprezentanților, conform Constituției, se stabilește prin lege. Dispozițiile constituționale referitoare la dreptul de vot prin care se exercită suveranitatea (alegerile parlamentare și prezidențiale) interzic dreptul de vot doar debililor, alienaților mintal și celor cărora li s-a interzis acest drept prin hotărâre judecătorească, ipoteză în care, de plano, nu ne aflăm.
În Estonia, tinerii pot vota de la 16 ani la alegerile locale, chiar dacă dispozițiile constituționale ale Estoniei sunt similare cu cele ale României. Deci, se poate.
Un tânăr din Austria de 16 ani poate vota la alegerile locale și europarlamentare în Austria, dar dacă vine în România și își stabilește rezidența aici, pierde acest drept, ceea ce este absurd. La fel de absurdă este situația în care un tânăr român de 16 ani dacă își stabilește rezidența în Austria are drept de vot la europarlamentare, dar în România nu. Practic, România își discriminează proprii tineri.
Sper ca această inițiativă să fie însușită de toate partidele politice în mod real (și nu doar declarativ) și să devină în scurt timp lege.