OraNoua.ro
Publicat în 27 ianuarie 2016, 18:30 / 367 elite & idei

Alexandru Coita: Nodul gordian al lui Cioloș

Alexandru Coita: Nodul gordian al lui Cioloș

de Alexandru Coita

Revenirea la votul în două tururi pentru primari poate fi privită ca nodul gordian al guvernului Cioloș. Solicitarea este evident legitimă, problema reală, soluționarea necesară. Însă sabia tehnocrată a cabinetului nu poate tăia acest nod fără să genereze turbulențe majore care ar periclita stabilitatea politică într-un an electoral.

Pare improbabil, dar în aceste zile geroase de ianuarie traversăm deja unul dintre cele mai importante momente (dacă nu cel mai important) al anului politic 2016. De el ar putea depinde continuitatea actualului echilibru politic, soarta guvernului de tehnocrați, majoritatea politică post-2016 dar și, potențial, rezultatul alegerilor prezidențiale din 2019.

Scorul obținut de partide la locale are, pe lângă valoarea politică intrinsecă, două consecințe adiționale greu de ignorat: determină raportul de forțe politice cu care organizațiile locale ale partidelor pleacă la lupta pentru alegerile parlamentare și setează moralul membrilor și simpatizanților partidelor, ca și așteptările publicului larg.

Putem privi cele două rânduri de alegeri, locale și generale, ca pe un meci tur-retur. Cine pierde la locale va putea teoretic surmonta handicapul, dar va porni de la un scor negativ și va avea implicit șanse mai mici să obțină la generale o victorie clară, care să îl plaseze ca principal partid de guvernare.

Sistemul actual, într-un singur tur de scrutin, a fost gândit de un cartel politic (USL) și favorizează politica de cartel. În actualul sistem câștigă partidele mari, câștigă alianțele formale sau informale și cei care reușesc să izoleze gașca cea mai mare. Pierd partidele noi și partidele mici/medii, pierde principiul reprezentativității și principiul alegerii celui mai valoros candidat.

Pe scurt, formula existentă este exact pe dos față de ceea ce ar trebui să ne dorim, anume competiție mai mare între partide, favorizarea apariției formațiunilor noi și motivarea celor existente de a întreprinde reforme interne profunde. Mai mult, alegerile într-un singur tur contrazic solicitările societății civile din momentele post-Colectiv, ba chiar și programul de guvernare asumat de guvernul Cioloș.

Privit în cheie politică, votul într-un singur tur favorizează un singur partid, PSD, care a reușit în aproape patru ani de guvernare, și beneficiind de ordonanța traseismului (OUG 55/2014), să strângă în curtea sa cel mai mare număr de aleși locali. Pierde PNL, care se situează pe o parte a spectrului politic tradițional mai dinamică și competitivă decât stânga, dar pierd și proiectele politice noi, ca Mișcarea Populară, M10, USB și altele.
Solicitarea PNL de modificare a legislației electorale este motivată de un interes politic evident (care este pe deplin legitim, de altfel). Însă ar fi nedrept să atribuim acestei cereri o motivație exclusiv partizană. Este drept, modificarea legii alegerilor locale a fost realizată de guvernul USL din care PNL făcea parte. Trebuie însă făcute câteva precizări importante aici: primo, proiectul respectivei legi datează din anul 2011, deci de dinaintea guvernării USL; secundo, partidul care a votat această formulă era de PNL 1.0, pre-fuziunea cu PDL, cu alt leadership; tertio și atunci ca și acum, respectivul act normativ favoriza în primul rând PSD, partidul dominant în acea alianță și cel cu infrastructura cea mai puternică la nivel local. Nu în ultimul rând, PNL în noua formulă a fost constant în a critica formula votului într-un singur tur, existând chiar și o propunere legislativă de modificare a actualelor reguli pentru locale, pentru adoptarea căreia liberalii nu au avut însă niciodată majoritate.

De altfel, PNL nu are nici acum majoritate în Parlament pentru adoptarea acestei legi. Or, chiar în condițiile în care guvernul Cioloș ar agrea formula unei modificări prin OUG, jurisprudența Curții Constituționale ar cere trecerea prin parlament a actului normativ de adoptare a ordonanței, ca lege organică.

De aceea, guvernul Cioloș are dreptate să fie reticent atunci când vine vorba să dea curs cererii liberalilor. Cabinetul depinde de un echilibru politic între principalele două forțe politice, PSD și PNL. Orice decizie luată în lipsa unui acord prealabil între cele două forțe politice ar riscă să dinamiteze guvernul și să genereze instabilitate într-un an electoral. Pe de altă parte, PNL este singurul partid care și-a asumat sprijinul politic pentru guvernul Cioloș, în timp ce acesta din urmă a adoptat o serie de măsuri care răspund unor cereri venite din cealaltă parte a spectrului politic. (așa cum remarca și Sebastian Lăzăroiu aici).

Atunci când PNL vine cu prima solicitare majoră către Guvern, care culmea, se întâmplă să fie conținută și în programul Cabinetului, aceasta este, paradoxul paradoxurilor, respinsă.

Astfel că guvernul Cioloș se află azi în genul de situație paradoxală pe care anglo-saxonii o numesc Catch-22. Respingând solicitarea PNL, pare să-și trădeze singurul partid major care și-a asumat susținerea guvernului, intrând totodată în contradicție cu propriul program de guvernare și cu cerințele societății civile, care au contribuit la învestirea sa. Adoptând un OUG de modificare a legislației electorale, riscă pierderea unei majorități de susținere în parlament și dinamitarea acordului politic fără de care această formulă de Cabinet nu ar fi fost posibilă.

Soluția pentru a ieși din această dilemă o constituie ceea ce un fost președinte numea „întoarcerea la popor.” De altfel, Nicușor Dan, puternic vector de legitimitate în cadrul generației Colectiv, a dat deja semnalul de luptă, denunțând poziția guvernului și solicitând inițierea de consultări cu societatea civilă. O campanie de strângere de semnături pentru modificarea legislației sau un referendum ar putea depolitiza și legitima această inițiativă, punând guvernul Cioloș în situația mult mai confortabilă de executant al voinței populare și generând totodată presiune publică pentru adoptarea măsurii în Parlament. Ambele se confruntă însă cu aceeași problemă a timpului foarte scurt rămas până la alegeri, fiecare zi care trece conferind mai multă greutate vocilor care acuză, mai mult sau mai puțin ipocrit, tentativele de modificare ale regulilor în timpul jocului. Ce este cert este că situația nu poate fi tranșată altfel decât rapid, iar de soluție va depinde în bună măsură configurația scenei politice pentru următorii cinci ani.

contributors.ro

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

PoliticNicuşor Dan: Nu se pune problema ca stimulentele pentru nou-născuţi sau voucherele materna să nu mai fie plătite

EconomieCosmin Ghita: Societatea Nationala Nuclearelectrica launches the 2021-2023 Scolarship program “The Young Nuclearist”

ExternManuela Catrina: Despre #suveranitate tehnologica si #semiconductori. Cum poate #Romania contribui la acest efort european

SocialMarian Staș: Reportaj la singura școală rurală care va funcționa după programul lui Iohannis „România Educată”

EvenimenteVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

CulturaDoina Banciu: Tradiție și continuitate în valorificarea patrimoniului imaterial, ediția I

EditorialAlina Bârgăoanu: 11 septembrie și noul Internet



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe