În data de 27 octombrie 2017, a avut loc la Shanghai o conferință internațională organizată de către Institutele pentru Studii Internaționale din Shanghai (SIIS) pe tema cooperării dintre China și partenerii săi central și est-europeni la nivel sub-regional, în cadrul celor două mari proiecte chineze:

• proiectul 16+1 de cooperare dintre China și Europa Centrală și de Est;
• proiectul Belt & Road, atât în formă terestră, cât și maritimă, de adâncire a relațiilor Chinei cu zona eurasiatică, până la Atlantic, prin noi conexiuni infrastructurale și instituționale.

China a fost reprezentată, în primul rând, de cercetători ai SIIS, organizatorul evenimentului, conduși de fostul Președinte al Institutului și actual Director al Comitetului Academic, Prof. Dr. Yang Jiemian. Din partea României, au participat Dr. Liviu Mureșan și Dr. Alexandru Georgescu de la Fundația EURISC. Participanții au fost din mediul academic, cel politic și cel al Think Tank-urilor.

Tema se leagă de tendința europeană și cea chineză de a crea structuri regionale și sub-regionale în baza unor similarități sau legături funcționale care să dea coerență implementării unor strategii de dezvoltare. De partea europeană, avem conceptul de macroregiuni (dar și sistemul de clasificare teritorială NUTS), care a devenit un vector pentru reorganizarea eforturilor europene odată cu Strategia Baltică, urmată de Strategia Dunării. De partea Chinei, avem inițiative regionale subordonate proiectului la scară continentală al Drumului și Centurii. În Europa, spre exemplu, există inițiativa 16+1, dar și inițiativa recent lansată a 5+1 de cooperare între China și țările scandinave. Aceasta reprezintă o evoluție interesantă, pentru că, în opinia interlocutorilor chinezi, încalcă o directivă americană de a nu avea o cooperare bine coordonată, cu liderii în aceeași cameră, cu China, ci de a întreține relații bilaterale. Există interes și pentru o formulă mediteraneeană de lucru, pornind de la investițiile strategice implementate în Grecia. În opinia experților chinezi, cele mai importante două formule de cooperare regională intra-BRI sunt 16+1 și coridorul inteligent Langcang Jiang – Râul Mekong.

Pentru EURISC, acest eveniment marchează finalul unui proiect comun de cercetare cu SIIS pe tema sinergiilor dintre Strategia Dunării, 16+1 și BRI, finanțat din fonduri dedicate ale MAE din Beijing, care a presupus evenimente consultative la București, Viena, Budapesta și Bruxelles și întocmirea unui raport cu recomandări pentru sporirea cooperării în cadrul acestor inițiative. Subiectul raportului se leagă de tema conferinței prin interesul manifestat de China și partenerii săi europeni în a explora oportunitățile pe care le prezintă interacțiunile și suprapunerile dintre diversele formule de cooperare și dezvoltare regională, a căror coordonare ar produce avantaje considerabile. La nivelul cel mai înalt, putem cita coordonarea dintre Planul Juncker și BRI, discutată la Shanghai în noiembrie 2016. Compatibilitatea dintre 16+1 și Strategia Dunării, din moment ce inițiativele au 11 membri în comun, este un subiect de interes regional pe care EURISC l-a promovat în ultimii ani în cadrul a numeroase evenimente, subliniind rolul central pe care România îl poate juca în cadrul acestei cooperări. Faptul că sunt identificate aceste oportunități nu înseamnă că ele pot fi accesate imediat, existând numeroase provocări de ordin politic, organizațional, administrativ și financiar.

Au participat experți de la instituții importante din China și Europa Centrală și de Est, cum ar fi:

• Ministerul Afacerilor Externe din Beijing;
• Comitetul din Shanghai al Partidului Comunist Chinez;
• Institutele Chineze pentru Studii Internaționale, primul Think Tank de profil creat în China;
• Institutul Austriac pentru Politici Europene și de Securitate;
• Institutul pentru Afaceri și Comerț Internaționale din cadrul MAE Budapesta;
• Școala de Științe Politice și Relații Internaționale din cadrul Universității Tongji;
• Institutul de Cercetări Economice pentru Europa Centrală și de Est din Shanghai;
• Institutul Austriac pentru Studii Regionale și Planificare Spațială;
• Institutul Diplomatic Bulgar din cadrul MAE Sofia;
• Institutul pentru Relații Internaționale al Letoniei;
• Centrul pentru Securitate Națională și Internațională din cadrul Universității din Belgrad;.

Urmează câteva idei principale care au reieșit din prezentările și discuțiile din cadrul evenimentului:

• Experții chinezi avansează un fir narativ al suspiciunii Bruxelles-ului față de proiectul de cooperare dintre China și anumite țări din Europa Centrală și de Est. Această suspiciune emană și de la Berlin, unde interesele germane în ECE par a fi în competiție cu cele chineze. Experții chinezi susțin că demersurile Chinei au rolul pur economic de a aprofunda relațiile cu o zonă valorificată sub potențialul său, în condițiile stagnării ritmului de creștere al schimburilor economice cu restul Uniunii Europene, dar și restricții noi aplicate investițiilor și achizițiilor chineze în țări cum ar fi Germania. Este respinsă ideea inițiativei 16+1 ca fiind un bloc destinat dezbinării europene, deși țări notabile cum ar fi Austria și Germania lipsesc din inițiativă (pe lângă țările estice percepute ca fiind în sfera de influență a Rusiei);
• Focusul Nord-Sud al proiectelor de infrastructură 16+1 contrastează cu focusul Est-Vest al coridoarelor strategice de transport europene planificate pentru regiune;
• Experții români au sugerat în repetate rânduri nevoia de transparență în activitățile 16+1 și nevoia ca Think Tank-urile chineze să aibă o prezență permanentă la Bruxelles pentru a avea contacte zilnice cu experți și instituții europene;
• Reprezentantul țărilor baltice subliniază discrepanța dintre așteptările țărilor est-europene față de China, mai ales pe partea de rezolvare a deficitelor comerciale seculare, și performanțele de până acum ale 16+1 în cei cinci ani de existență. Acesta a sugerat posibilitatea ca credibilitatea inițiativei să se diminueze major în regiunea respectivă. Interlocutorii chinezi au confirmat că înțeleg interesul principal al țărilor partenere din 16+1 de a atrage investiții chinezești și de a accesa piața Chinei pentru exporturile lor și au admis lipsa de experiență a companiilor chineze în problema de “going global”;
• De asemenea, a subliniat în repetate rânduri dorința țării sale și a Estoniei de a se identifica cu țările nordice, nu cu cele est-europene sau post-sovietice, un branding perceput drept negativ și neconform cu realitatea economică regională. În acest sens, și-a exprimat interesul ca formula 5+1 să poată fi expandată și în zona țărilor baltice. Interlocutorii chinezi au subliniat importanța cooperării, însă și-au exprimat părerea cu privire la urmărirea altor modalități de cooperare, eventual printr-o conectivitate sporită între 5+1 și 16+1 prin intermediul unor proiecte existente de infrastructură regională. Cu toate acestea, o formulă de tipul 17+1, 18+1 nu poate fi exclusă. Austria, care a avut experți prezenți la această întâlnire, ar putea fi un candidat, având în vedere și rolul său în Strategia Dunării, însă Germania este un candidat improbabil din cauza influenței majore pe care ar putea să o aibă asupra celorlalți membri;
• În același timp, a fost subliniat interesul Belarusului într-o cooperare cu formula 16+1;
• Conferința a avut loc în contextul celui de-al 19lea Congres al Partidului Comunist, iar interlocutorii chinezi au comentat asupra noilor tendințe anunțate de discursul Președintelui Xi Jinping, îmbinând atât ambiții pe termen lung, cât și o recunoaștere realistă a situației în prezent și a provocărilor cu care se confruntă China. Dincolo de valoarea retorică a discursului Președintelui, există un entuziasm la nivelul societății chineze care pătrunde inclusiv în sfera academică, spunându-se că Mao Zedong a pus China pe picioare, Deng Xiaoping a făcut-o bogată, iar Xi Jinping a făcut-o puternică. Discursul Președintelui Xi Jinping a avansat de la a susține o comunitate de interese comune, la una de responsabilități comune și acum la asigurarea viitorului comun al umanității. Viziunea aceasta se bazează pe patru factori – multipolaritate, globalizare economică, tehnologie informațională și acomodarea diversității globale;
• Diplomația de tip nou urmărită de China nu se aplică doar la nivelul relațiilor dintre Marile Puteri, ci cu toți partenerii Chinei, față de care se urmărește o abordare multilaterală și multinivel. China prezintă o preferință pentru relații bilaterale, însă formatul 16+1 a reprezentat o schimbare de logică și a presupus un nou nivel al cooperării;
• Nu au fost accesate toate formulele de cooperare posibile, cum ar fi cea dintre UE și 16+1 sau evoluția formatului odată cu aderarea de noi membri la UE;
• Cel de-al 19lea Congres trebuie să ofere principii care să ghideze formularea unei noi strategii globale a Chinei;
• Interesul Chinei pentru cooperarea subregională este motivat, în principal, de nevoia de depășire a problemei disparității dintre mărimile piețelor regionale. Genul acesta de agregare aliniază interesele Chinei cu cele ale UE, însă cooperarea Chinei cu UE este caracterizată drept greoaie și dificilă, necesitând numeroase resurse și eforturi de coordonare. Bogăția UE contrastează cu slăbiciunea sa. Raportul nefavorabil dintre volumul de discuții și rezultate a fost subliniat de către interlocutorii chinezi, însă atât UE cât și China trebuie să învețe să coopereze;
• Din perspectiva Chinei, Europa este, în continuare, mai mare decât Uniunea Europeană, însă o Uniune Europeană puternică este dezirabilă din perspectiva intereselor, mai ales economice, ale Chinei;
• Unul dintre participanții la conferință luase parte recent la discuții în Auckland, Noua Zeelandă, pe tema cooperării regionale în Asia-Pacific în vidul lăsat de retragerea SUA din Parteneriatul Trans-Pacific;
• Cele 11 țări prezente la discuții au tratat ipoteza unui TPP fără SUA și în care să fie prezentă China, însă există și alte considerații geopolitice care se opun logicii economice, printre care se numără relațiile privilegiate cu SUA, precum și parteneriatele de securitate. O eventuală formulă sugerată de interlocutorii chinezi este 10+3 ca înlocuitor al TPP, în care cei trei ar fi China, Japonia și Australia, iar membrul adițional ar fi Filipine, care și-a anunțat intenția de a se alătura TPP;
• Interlocutorii chinezi au notat o posibilă diferență de atitudine față de BRI din partea Administrației Trump față de cea precedentă. Viitoarea întâlnire dintre Donald Trump și Xi Jinping va fi foarte importantă pentru clarificarea poziției SUA față de BRI în special în Asia Centrală și Orientul Mijlociu, dar și în Africa de Est;
• S-a observat și în cursul acestui eveniment competiția dintre instituții și regiuni pentru a accesa oportunitățile rezultate din programele și prioritățile guvernului central, interlocutorii chinezi din Shanghai subliniind rolul Shanghaiului drept “cap de pod pentru BRI” exprimat de Xi Jinping;
• Relativ la Rusia, experții chinezi au afirmat, în numeroase rânduri, în cursul contactelor trecute, faptul că disputele dintre europenii estici și Rusia sunt probleme în care China nu se poate implica. În cadrul acestui eveniment, experții chinezi au afirmat că relațiile ruso-europene sunt un factor principal de limitare a potențialului cooperării dintre China și UE și în cadrul formatului 16+1 (apelând la exemplul merelor poloneze). Atât experții chinezi, cât și cei europeni, au discutat potențialul unui drum sudic al mătăsii care să ocolească Rusia prin Iran (existând inclusiv sugestia SIIS pentru un studiu China-Iran-România), însă situația regională rămâne tensionată iar Turcia rămâne imprevizibilă și, spre deosebire de coridorul inițial al Drumului Mătăsii, nu există suficientă infrastructură preexistentă pentru o operaționalizare rapidă a unui asemenea concept;
• De asemenea, din perspectiva europenilor estici, dar și a Chinei, rămâne probleme preferinței celor care fac comerț internațional pentru varianta maritimă sau cea aeriană de transport, în locul celei feroviare prezentate de ruta terestră a BRI. În continuare, trenurile care vin pline în Europa se întorc goale în China, ceea ce adaugă greutate priorităților europene de reducere a deficitului comercial, deși experții chinezi au subliniat și importanța valorii adăugate a exporturilor, nu doar a balanței comerciale în sine;
• Inițiativa celor trei mări prezintă interes semnificativ pentru China, din perspectiva suprapunerii cu inițiative proprii. Experții chinezi conștientizează rolul politic al inițiativei și predecesoarelor sale istorice de a preveni o apropiere ruso-germană;
• Bulgaria are o agendă semnificativă de proiecte de interes cu China, cum ar fi reluarea proiectului nuclear de la Belene, conectori între Marea Adriatică, Marea Neagră (Burgas și Varna) și Dunărea (Ruse);
• Experții chinezi și-au exprimat interesul față de Grupul de la Vișegrad (și atitudinea lor unanim pro-chineză) și potențialul de coordonare pe care îl oferă și și-au exprimat speranța unei extindere a formulei către V5 și V6. Reprezentantul ungar a sugerat că o variantă de tipul V4+ va fi mai ușor de manageriat decât o formulă extinsă;
• A fost subliniată importanța studierii limbilor și culturilor grupului 16+1 pentru buna cooperare. Letonia, cu două milioane de locuitori, are aproximativ 5.000 de oameni înscriși la studii de limba chineză, în acest moment. China investește, de asemenea, în sporirea numărului de vorbitori de limbi est-europene – Universitatea de Studii Internaționale din Shanghai oferă, de puțin timp, cursuri de limbă poloneză, cehă și maghiară;
• Per ansamblu, se observă o tendință puternică în favoarea globalizării economice din partea experților chinezi. A fost notat faptul că opoziția față de globalizarea economică la nivelul Vestului și al țărilor europene trece este inclusă în opoziția față de migrație și transformări culturale și demografice. Neavând astfel de probleme ca rezultat al interacțiunii cu exteriorul, ci al unor elemente interne pre-existente, interlocutorii chinezi au o dificultate în a înțelege felul în care globalizarea economică și cea culturalo-demografică au ajuns să meargă mână în mână în Vest și să fie asociate una cu alta în conștiința publică, provocând o respingere a amândurora.
• Experții EURISC au promovat potențialul Protecției Infrastructurilor Critice în sprijinirea obiectivelor BRI și crearea unei premise pentru o mai bună cooperare și coordonare la nivel global sau regional. De asemenea, a fost dat exemplul tehnologiei blockchain ca fiind una dintre inovațiile recente a cărei aplicare la nivelul BRI ar sprijini obiectivele acesteia, printre altele diminuând problema coordonării și încrederii la nivel global;
• De asemenea, EURISC a promovat importanța Strategiei Dunării pentru 16+1 și a oferit recomandări pentru accesarea potențialului de sinergii între aceste două inițiative:

• Trasarea unor proiecte de infrastructură în coridorul strategice european al Dunării (a fost menționat potențialul Canalului Dunăre-Marea Neagră în acest sens);
• China poate să învețe cum să coopereze și în cadrul altor macroregiuni, cum ar fi cea baltică, cea alpină sau cele planificate, macroregiunea Adriatică-Ionică, macroregiunea Mării Nordului și macroregiunea Carpatină;
• Exemplul macroregiunilor prezintă o formă de cooperare regională diferită de cea chineză, pentru că cei din urmă preferă, în baza non-interferenței în probleme interne, să acționeze strict în formula de stat, în vreme ce macroregiunile se definesc și prin părți ale unor state diferite, dar alcătuind o zonă funcțională în baza geografiei, istoriei, culturii, structurii economice etc. O astfel de abordare poate fi utilă nu doar în cooperarea internațională a Chinei și expandarea schimburilor dintre autorități locale, ci și pentru stabilirea unor formule mai bune de dezvoltare sub-regională în interiorul Chinei;
• Experții chinezi au reiterat principiul non-interferenței Chinei în probleme interne și de securitate în alte țări și nevoia de cooperare win-win;
• China ar trebuie să observe obiectivele declarate ale Strategiei Dunării pentru anul 2020 și să își coordoneze strategia regională pentru a sprijini realizarea lor. Documentele cheie ale macroregiunilor sunt o sursă de “business intelligence” pentru China;
• În interiorul 16+1, China ar putea să treacă de la o formulă de schimburi și coordonarea pentru proiecte principal bilaterală la una trilaterală, care se potrivește cu elemente strategice regionale – China-România-Bulgaria, sau China-Ungaria-Serbia.

În perioada următoare, vor avea loc două evenimente importante sub egida 16+1 – o întâlnire a Think Tank-urilor 16+1 la Budapesta în noiembrie 2017 și o conferință de analiză anuală a 16+1 la Beijing, organizată de Academia de Științe Sociale a Chinei, în decembrie 2017.