de Alexandru Lăzescu

Falimentul Silicon Valley Bank din California introduce turbulențe majore într-un mediu fragil în plan economic și geopolitic, cu consecințe greu de estimat.

Falimentul unei bănci din California, Silicon Valley Bank (SVB), consemnat la sfârșitul săptămânii trecute, al doilea cel mai mare faliment bancar din istoria Statelor Unite, a avut reverberații globale. Amintirea situației din 2008, când falimentul Lehman Brothers a dus la declanșarea unei severe crize financiare generalizate, cu implicații majore multiple în economie, în societate, în plan geopolitic, a provocat fiori reci mai peste tot în lume. Banca era a 16-a ca mărime din Statele Unite, cu active de aproximativ 209 miliarde de dolari la 31 decembrie.

Întrebarea este dacă ne confruntăm și acum cu ceva similar? Părerile sunt oarecum împărțite, însă, cel puțin deocamdată, răspunsul e mai degrabă negativ. „Aud o adevărată retorică apocaliptică, nejustificată în raport cu ceea ce știm în acest moment”, scrie Paul Krugman într-un comentariu pentru New York Times, îmbrățișând argumentul că nu asistăm la o amenințare sistemică asupra instituțiilor financiare similară cu aceea de acum 15 ani. Deși recunoaște că „impactul problemelor bancare a făcut ca o situație economică tulbure să devină și mai complicată” și că „va mai trece ceva timp, dacă asta se va întâmpla vreodată, până când vom ști dacă factorii politici au luat decizia corectă”. Cu trimitere la decizia guvernului de a garanta toate depozitele bancare, nu doar cele până la concurența sumei de 250 de mii de dolari, cât este plafonul legal, decizie care intră în coliziune cu justificarea că falimentul celor două bănci nu ar prezenta un risc sistemic pentru sistemul financiar. Argumentul invocat, în parte real, este impactul sever asupra ecosistemului financiar al companiilor din domeniul IT și biotehnologiei, în care SVB juca un rol cheie.   

  Cea mai mare parte a clienților băncii, care își avea sediul în Santa Clara, în inima Silicon Valley, erau antreprenori, start-upuri, companii de investiții în tehnologie (venture capital) și angajații acestora. Din acest punct de vedere, chiar dacă clienții băncii își vor recupera integral banii, dispariția unei astfel de instituții bancare va avea un impact negativ în peisajul inițiativelor din domeniul tehnologiilor de vârf, într-un moment în care Statele Unite se află într-o acerbă competiție cu China exact pe această direcție.

Sursa problemelor

La nivel tehnic, falimentul SVB nu are, într-adevăr, nicio legătură cu tot ceea ce s-a întâmplat în tipul crizei din 2008. Atunci, motivul a fost riscurile enorme introduse în sistemul financiar de tot felul de produse financiare „inovative”. Acum, din contra, paradoxal, sursa problemelor au fost investițiile în, teoretic, cele mai sigure instrumente financiare disponibile, titluri de trezorerie.

  În urmă cu trei ani, ca răspuns la pandemia de COVID-19, Rezerva Federală, Banca Centrală a Statelor Unite, a redus rata dobânzii la aproape zero și a inundat economia americană cu bani ieftini. Între principalii beneficiari au fost companii noi din domeniul tehnologiei, investitorii fiind mai dispuși să finanțeze proiecte cu risc ridicat atunci când costul împrumuturilor este scăzut. Și pentru că aceste companii de tehnologie puteau obține relativ facil bani de pe piața bursieră, rămâneau cu sume disponibile considerabile, pe care le-au depus la SVB, care și-a văzut depozitele crescând de la 60 de miliarde de dolari la sfârșitul primului trimestru din 2020 la aproximativ 200 de miliarde de dolari în doi ani.

  Așa că banca a investit cea mai mare parte a activelor sale, aproximativ 128 de miliarde de dolari, până la sfârșitul anului 2021, în titluri de trezorerie americane pe termen lung și în titluri ipotecare garantate de stat, investiții considerate sigure, care garantau randamente mai mari decât cele pe termen scurt. Banca ar fi trebuit să-și păstreze activele în obligațiuni pe termen scurt sau în numerar pentru a putea satisface eventualele nevoi de retragere ale clienților săi.  Însă nu a luat în calcul riscurile unei crize de lichidități, plecând de la premisa că ani buni de acum încolo vom avea un climat financiar cu dobânzi cvasi-zero, în ciuda turbulențelor economice și geopolitice din lume.

Continuarea, aici.