Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), este una dintre putinele voci rationale, intr-o atmosfera dominata coplesitor, atunci cind e vorba de „tema coruptiei”, de fanatismul punctelor de vedere extreme. Pentru ca intre ascunderea coruptiei sub pres si protejarea persoanelor influente si, de partea cealalta, abuzurile si incalcarea demnitatatii umane sub stindardul luptei anticoruptiei ar trebui sa existe o zona de echilibru, de fermitate dublata de decenta si respect pentru principii fundamentale de drept.
Intr-un interviu acordat EvZ ea consideră că în Justiție există două feluri de corupție. Mult mai periculoasă decât mita, ”și mai puțin vizibilă”, este corupția puterii, consideră aceasta, făcând referire la situațiile în care un magistrat ajunge să se creadă ”infailibil și mai presus de lege”.
„De ceva vreme citesc despre justiția din perioada comunistă și constat că noi am împrumutat forme democratice pe care le-am implementat pe un fond de justiție profund sovietizat. Societatea românească post-comunistă nu a beneficiat de o lustrație, care să ne permită o rupere reală de trecut. Foști turnători, colaboratori și ofițeri ai Securității au activitat până nu de mult și în magistratură. Una dintre cea mai des întâlnită reminiscență de gândire comunistă pe care o găsim și azi în societatea românească este desconsiderarea drepturilor omului și perpetuarea idei că acestea pot fi subsidiare în raport cu alte deziderate, cum ar fi lupta împotriva corupției. De asemenea, este extrem de îngrijorător și nesănătos pentru democrație modul în care ne raportăm la serviciile de informații.”
https://www.facebook.com/alexandru.lazescu.7?fref=ts