OraNoua.ro
Publicat în 16 decembrie 2015, 16:29 / 219 elite & idei

Alexandru Lăzescu: Tabloul deprimant al României profunde

Alexandru Lăzescu: Tabloul deprimant al României profunde

de Alexandru Lăzescu

Mulți dintre cei care își imaginează că, prin înlăturarea de la putere a unui guvern sau chiar prin primenirea substanțială a clasei politice, vor determina schimbări majore în țară subestimează masiv inerțiile și rezistența la reformă adânc înrădăcinate în interiorul societății românești.

 

Între dominantele discursului public actual es­te apelul la „depolitizare“, la pachet cu î­n­fie­ra­rea politicienilor. Ultimii sunt considerați vi­no­vați pentru toate neîmplinirile din ultimii 25 de ani și, prin urmare, e nor­mal să militezi pentru în­lo­cuirea lor cu alții noi, integri și pricepuți. Probabil că mulți au sentimentul că, pe mă­su­ră ce asta se va întâmpla (Gu­vernul Cioloș fiind doar un prim pas în direcția respectivă), co­rupția, clientelismul și abu­zu­rile vor primi lovituri mortale, iar țara va prospera. Pro­ble­ma e că depolitizarea nu e doar greu de definit, pentru că, în esență, fe­nomenul nu este legat doar de existența sau nu a unui carnet de partid, ci și foarte greu de implementat în practică. Înlocuirea me­ca­nis­me­lor tradițional politice, prin parlament sau prin guvern, cu altele care să implice so­cie­ta­tea civilă, așa cum cer unii, nu doar că ar com­plica enorm procesul în sine, dar nici nu ar rezolva nimic. Ceea ce numim societate ci­vi­lă e în realitate un peisaj amestecat, cu des­tule etichete false, deloc ferit de corupție și influențe defel onorabile.

 

La fel de reducționistă e și obișnuința de a su­pra­licita capacitatea unui guvern de a îm­bu­nă­tăți radical lucrurile pe diferitele segmente de activitate. De unde și dezamăgirile în cas­ca­dă care urmează inevitabil. Sunt multe de reproșat politicienilor, dar vina e mult mai lar­gă decât suntem gata să admitem. De pildă, în cazul plagiatelor. Sigur, avalanșa de doc­to­ra­te acordate pe bandă rulantă unor oameni care în multe cazuri ar fi avut probleme să redacteze chiar și o lucrare decentă de li­cen­ță e o realitate deprimantă. Cum demne de blamat sunt toate manevrele, unele de-a dreptul ridicole (precum cele care l-au avut în prim-plan pe fostul ministru Liviu Pop), menite să blocheze re­cu­noaș­terea plagiatelor lui Victor Pon­ta și, ulterior, al lui Gabriel Oprea, făcute pe față sau în culise. Legat de acest ultim aspect, mulți vorbesc despre rolul activ și nefast, deși puțin vizibil, jucat de Ecaterina Andronescu.

 

Dar cel puțin la fel de dezamăgitoare a fost re­ac­ția mediului academic în ansamblu, care, cu puține excepții, a preferat să se uite în al­tă parte în timpul procesului jenant de de­cul­pa­bilizare oficială a înaltelor personaje politice menționate mai sus. Așa înțelegem și de ce sis­­temul de învățământ, la nivel gimnazial sau universitar, respinge ferm orice demers de reformă, precum introducerea unor pro­ce­duri de clasificare a instituțiilor de învățământ superior. Realitatea e că niciun ministru al Educației, oricât de onest și bătăios, nu poate schim­ba lucrurile într-un sistem ostil. Adău­gați la asta situațiile în care atmosfera gene­ra­lă este viciată. Avem „studii de caz“ pil­dui­toa­re din acest punct de vedere, chiar în această perioadă în care au loc alegeri pentru desem­na­rea noilor conduceri ale universităților. În unele cazuri, campaniile murdare, derulate prin presă sau prin alte mijloace (inclusiv de­nunțurile în justiție) de către unii candidați, au depășit cu mult tot ceea ce se putea ima­gina, mai ales atunci când e vorba de un seg­ment de elită al societății românești.

 

Un alt caz recent vine să completeze un ta­blou deloc fericit al felului în care funcț­ion­ea­ză structuri neguvernamentale dintr-un alt spa­țiu important, cel medical, dincolo de ceea ce fac bine sau rău ministerul de profil și ins­ti­tu­țiile din subordinea sa. Un imens scandal a iz­buc­nit în legătură cu alegerile din cadrul Co­le­giului Medicilor din România. Nu e vorba de o asociație oarecare, ci de o organizație extrem de influentă care, de exemplu, poate decide să suspende sau nu un medic acuzat de mal­praxis. În urma unui lobby eficient, după ce me­dicii stomatologi au obținut, modificând le­gea, să se renunțe la restricția care limita la do­uă numărul mandatelor pentru funcțiile de conducere, colegii lor generaliști au reușit și ei, în fine, să scape de astfel de „prevederi ne­fericite“. Dar, ghinion, președintele Iohannis a promulgat legea după ce se încheiaseră for­mal înscrierile candidaților pentru alegerile din colegiile județene. Piedica legală a fost în­să depășită într-o manieră foarte ro­mâ­neas­că, e drept, și după mesaje cel puțin con­tra­dic­torii venite de la centru. Unele colegii ju­de­țe­ne, în fapt o largă majoritate, fiind vorba de 35 de ju­dețe din cele 41!, au decis să nu res­pec­te, așa cum era normal, prevederile legii în vi­goa­re în momentul înscrierilor. În aceste condiții, Co­misia Electorală de la centru a in­va­lidat ale­ge­ri­le. Însă nu integral, așa cum ar fi fost lo­gic, ci selectiv, doar în cele 35 de ju­de­țe, un­de ar ur­ma să aibă loc alte alegeri (dar după legea no­uă!). S-ar ajunge astfel în situația ri­di­co­lă în care o parte dintre colegiile județene vor fi ale­se după o lege, iar o altă parte după o alta.

 

Am dat acest exemplu pentru a ilustra cât de nefuncționale și prost conduse sunt or­ga­ni­za­ții importante din societatea românească. Și cât de mare e rezistența la schimbări esen­ția­le, dar deranjante în interiorul unor spații, pre­cum cel academic, care ar trebui să fie, în te­o­rie, în avangarda demersului de modernizare a țării. E poate important de spus că media na­țio­nală a participării la vot la alegerile pen­tru colegiile medicilor a fost de doar 20%. Iar în București au fost la vot doar 6% dintre me­dici! Cauzele sunt mul­ti­ple. Putem acuza dezin­te­re­sul generalizat, dar și probleme de organizare. Cert este că mulți dintre cei care își ima­gi­nează că, prin în­lă­turarea de la putere a unui guvern sau chiar prin primenirea substanțială a clasei politice, vor determina schimbări ma­jo­re în țară subes­ti­mează masiv inerțiile și re­zistența la re­for­mă adânc înrădăcinate în in­teriorul societății românești.

 revista22.ro

 

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

PoliticNicuşor Dan: Nu se pune problema ca stimulentele pentru nou-născuţi sau voucherele materna să nu mai fie plătite

EconomieCosmin Ghita: Societatea Nationala Nuclearelectrica launches the 2021-2023 Scolarship program “The Young Nuclearist”

ExternManuela Catrina: Despre #suveranitate tehnologica si #semiconductori. Cum poate #Romania contribui la acest efort european

SocialMarian Staș: Reportaj la singura școală rurală care va funcționa după programul lui Iohannis „România Educată”

EvenimenteVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

CulturaDoina Banciu: Tradiție și continuitate în valorificarea patrimoniului imaterial, ediția I

EditorialAlina Bârgăoanu: 11 septembrie și noul Internet



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe