OraNoua.ro
Publicat în 30 septembrie 2015, 18:52 / 314 elite & idei

Andi Cristea: „Elita politică trebuie să-și suflece mânecile și să dea dovadă de viziune

Andi Cristea: „Elita politică trebuie să-și suflece mânecile și să dea dovadă de viziune

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Președintele Delegaţiei la Comisia parlamentară de cooperare Uniunea Europeană – Republica Moldova, Andi Cristea a vorbit despre prima reuniune a CPA UE-RM, principalele probleme cu care se confruntă Republica Moldova, domeniile care necesită atenție deosebită la etapa actuală, acțiunile de protest în desfășurare, riscuri în cazul alegerilor anticipate, dar și alte aspecte ale relației RM –UE.

T.: Domnule Cristea, recent s-a încheiat prima reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova (CPA UE-RM). Care sunt concluziile acestei reuniuni?

A.C.: Parlamentul European continuă să susțină drumul european al Republicii Moldova și continuăm să oferim sprijin și asistență la nivel parlamentar pentru perfecționarea activității și adoptarea cu celeritate a reformelor la nivelul legislativului de la Chișinău.

Prima ședință a reprezentat un prilej de trecere în revistă și un proces de analiză asupra progreselor consemnate, dar și asupra lucrurilor mai puțin pozitive înregistrate de la data semnării Acordului de Asociere. Republica Moldova progresează în termeni de PIB, de la 5,4 miliarde euro în 2009 la aproape 8 miliarde de euro anul trecut.

Anul acesta va merge în jos, este drept. Cea mai mare parte a schimburilor comerciale se realizează cu vestul, ceea ce constituie un element de succes, acordul de liber schimb dă roade, iar piața europeană este fără „toane” geopolitice, este stabilă și sigură, 500 de milioane de locuitori. Eliminarea vizelor este o poveste de succes, vă amintesc că Ucraina și Georgia se luptă pentru același lucru pe care Republica Moldova l-a realizat de anul trecut – cetățenii săi nu mai au constrângerea vizei pe pașaport. Am subliniat că semnarea și ratificarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova de către Parlamentul European nu înseamnă sfârșitul drumului european, conform articolului 49 din Tratatul UE, Republica Moldova poate depune cerere pentru aderare la UE în momentul în care este pregătită și îndeplinește condiționalitățile.

De asemenea, am făcut un apel către țări precum Grecia și Italia să grăbească procesul de ratificare în parlamentele naționale a Acordului de Asociere UE – Republica Moldova.

Totodată, au fost discutate și lucruri mai puțin bune, le cunoaștem cu toți, este o îngrijorare serioasă la nivelul Bruxelles-ului cu privire la situația din sistemul financiar-bancar, care constituie și un impediment pentru implementarea Acordului de Asociere, pe lângă riscurile legate de stabilitatea economică a țării. Autoritățile de la Chișinău au datoria să investigheze, să tragă la răspundere vinovații și să recupereze prejudiciul. Reforma sistemului este obligatorie și iminentă. Pentru prima dată la o asemenea întâlnire a fost reprezentată și societatea civilă. Ea are un rol cheie în monitorizarea implementării reformelor din agenda de asociere, acțiunile guvernului și ale parlamentului, și este esențial ca ONG-urile să aibă acele pârghii care să le permită îndeplinirea acestei funcții.

La întâlnire au fost prezenți și au prezentat starea, de fapt, actuală nu mai puțin de nouă directori generali și directori din departamentele Comisiei Europene și ale Serviciului European de Acțiune Externă. Au fost și discuții politice, sunt convins că delegația Parlamentului de la Chișinău a recepționat corect mesajele oficialilor europeni.

Nu în ultimul rând, am salutat formarea noului guvern de la Chișinău și formarea noii coaliții pro-europene, am discutat despre lista de priorități propusă de Guvernul Streleț pentru 2015 – 2016. Sunt pași importanți pe care Republica Moldova trebuia să îi facă pentru a păstra coeziunea și bunul mers al țării, din toate punctele de vedere: politic, economic și social. În plus, mă bucur să văd dorința de continuare a reformelor țării. Republica Moldova este un partener cheie pentru stabilitatea geopolitică a zonei, iar preluarea legislației europene în legislația națională ajută la apropierea țării de destinația sa europeană.

T.: La Bruxelles și la Chișinău, oficialii europeni afirmă că, corupția a fost și rămâne cea mai mare problemă a Republicii Moldova. Fiind la Bruxelles, Dvs. ce schimbări ați sesizat în ultima perioadă? Care ar fi pașii imediați pe care ar trebui să îi facă actuala guvernare pentru a lupta eficient cu fenomenul corupției?

A.C.: Sunt câteva puncte roșii care apar de fiecare dată când este adusă în discuție situația Republicii Moldova. Acestea țin, în principal, de stabilitatea financiară și problema corupției. Vizita recentă a procurorului DNA peste Prut demonstrează că lucrurile încep să se pună pe un făgaș normal, deși cu o floare nu se face primăvară. Oamenii au așteptări legitime de condamnare a marilor corupți, tocmai pentru a redeveni încrezători în clasa politică, în șansele prosperității și în ziua de mâine. Combaterea corupției este tema care trebuie tratată cu prioritate absolută. Guvernul are datoria morală de a reda speranța cetățenilor săi, iar acest lucru se poate face doar cu o justiție exemplară, alături de egalitate în fața legii. Practic, daca ai greșit, plătești, indiferent ce funcție ai.

T.: În general, care sunt domeniile prioritare, pe care ar trebui să își concentreze activitatea Guvernul și Parlamentul RM în perioada imediat următoare?

A.C.: Combaterea corupției, reformarea din temelii a sistemului justiției și financiar-bancar, stabilitatea socială. Uniunea Europeană a semnalat constant aceste probleme și, din păcate, s-a ajuns într-un moment-limită, în care populația este foarte nemulțumită, încrederea în politicienii de la Chișinău fiind la cote minime. Timpul nu este pierdut, însă Guvernul Streleț are mult de muncit pentru a restabili ordinea în țară, din aceste puncte de vedere.

Republica Moldova a fost într-o instabilitate politică prea mult timp, iar aceste consecințe de abia acum se văd cu adevărat. Repet ce am spus anterior, Republica Moldova are nevoie de progres, nu de o revoluție, trebuie atenție sporită pentru că protestele oamenilor din stradă pot lua orice turnură, mai ales dacă sunt ajutați de cei care se ocupă de psihologia mulțimii. Nu înseamnă câtuși de puțin că nemulțumirile nu sunt reale, ba din contra, sunt perfect legitime în condițiile în care s-a bătut pasul pe loc.

T.: Chiar Dvs. ați menționat de mai multe ori că Republica Moldova ar putea pierde titlul de „poveste de succes” a Parteneriatului Estic. Analizând situația social-politică actuală, mai este Moldova o istorie de succes sau…?

A.C.: Instituțional, formal, Republica Moldova este cea mai avansată din țările cuprinse în Parteneriatul Estic, pentru că a obținut liberalizarea vizelor. Ucraina sau Georgia nu au obținut acest succes încă. Dacă ne uităm la progresul realizat din 2009 până anul trecut, sunt motive de satisfacție, este un proces care dă roade. Dacă privim strict 2015, nu avem de ce să ne bucurăm. S-a muncit mult, sunt probleme de rezolvat, elita politică trebuie să își suflece mânecile și să dea dovadă de viziune.

T.: La 1 septembrie s-a împlinit un an de la inițierea implementării Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Rezultatele atinse au fost la nivelul așteptărilor instituțiilor UE? Care sunt recomandările Dvs.?

A.C.: A fost un an complicat din punct de vedere politic. Au fost trei guverne și două campanii electorale. Recomandarea mea este una singură, o reiau – elita politică să dea dovadă de viziune. Nu este timp pentru interese înguste.

T.: Recent ați adresat o interpelare în regim de urgență referitoare la planul Comisiei Europene de contracarare a propagandei rusești în statele din vecinătatea estică, începând cu Republica Moldova. Ce presupune acest demers și de ce l-ați adresat anume acum?

A.C.: Am lansat interpelarea în regim de urgență Înaltului reprezentant pentru politică externă și securitate, Federica Mogherini, referitoare la planul Comisiei Europene de contracarare a propagandei rusești în statele din vecinătatea estică. Cu alte cuvinte, propaganda estică se combate pe teren, nu din birourile de la Bruxelles. Avem nevoie de întăriri în toate delegațiile UE din Chișinău, Kiev și Tbilisi, prin angajarea de personal adițional care să aibă în fișa postului combaterea campaniilor de dezinformare, anti-europene și diseminarea informațiilor imparțiale pe toate canalele de comunicare disponibile. Delegațiile UE trebuie să acționeze ca un scut, au datoria să consolideze vizibilitatea acțiunilor lor pentru a arăta clar și deschis sprijinul și angajamentul față de țările partenere. Și, salut pașii făcuți în această direcție. Sunt necesare eforturi în materie de comunicare strategică în vecinătatea estică, iar o strategie de comunicare cuprinzătoare, eficientă și sistematică presupune inclusiv personal adițional angajat în cadrul Delegațiilor UE.

T.: La Chișinău, în prezent, se desfășoară acțiuni de protest. Cum se văd aceste acțiuni din capitala UE? Dar atitudinea Guvernului și Parlamentului RM în raport cu aceste acțiuni?

A.C.: Cetățenii sunt puternic nemulțumiți de clasa politică. Se simt nereprezentați, trădați și uitați. De aceea, este de datoria Guvernului, Parlamentului să coboare în stradă, să stea de vorbă cu acești oameni, să le asculte doleanțele și împreună să găsească o soluție bună, viabilă și pe termen lung. Știu că domnul Speaker Candu, domnul Prim-ministru Streleț dialoghează cu protestatarii, este foarte bine, salut acest lucru. La rândul lor protestatarii trebuie să aibă revendicări structurate, constructive.  Înflăcărările, excesul de emoție, instabilitatea politică și socială nu aduc nimic bun. Este nevoie de soluții, de evoluții, nu de revoluții, am mai spus-o și o repet.

T.: Avînd în vedere că Platforma DA, Partidul Socialiștilor și „Partidul Nostru” cer alegeri anticipate, care ar fi riscurile pentru R. Moldova în cazul unor anticipate, referindu-ne la parcursul european?

A.C.: În primul rând, risc de instabilitate. Alegeri anticipate și încă un guvern schimbat presupun noi runde de negocieri, noi schimbări de tactică și așa mai departe. Nu este în interesul țării și în interesul Acordului de Asociere/Parteneriatului cu UE – organizarea alegerilor anticipate. Este și greu de înțeles, căci abia au fost alegeri în noiembrie 2014. Și, când asemenea revendicări vin din partea politicienilor vectori ai estului, nu este nevoie de vreo analiză sofisticată să înțelegi cine vrea instabilitatea Republicii Moldova.

De aceea, insist pe tema dialogului la masa verde, găsirea soluțiilor pe cale amiabilă și stabilitatea sociala a țării. Relația cu FMI, pașii concreți pentru negocierea și semnarea Acordului au avut de suferit în două momente – în vară, demisia Premierului Gaburici și, recent, demisia guvernatorului.  Este nevoie de o logică a construcției, nu de una a demisiilor.

T.: Oficiali de la Chișinău declară că, cu cât e mai aproape R.Moldova de România, cu atât e mai aproape de Uniunea Europeană. Pe cât de mult corespunde această afirmație realității? Apropo, pe cât de posibilă e unirea dintre cele două state, având în vedere că România e un stat european, iar Republica Moldova – nu?

A.C.: Acordul de Asociere se referă și aduce beneficii tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de origini, etnie sau limba pe care o vorbesc. Referitor la unire, este o temă de discuție destul de largă pe acest subiect, o știm cu toți. Nu aș putea să mă pronunț dacă va exista o unire între cele două țări sau în cât timp va fi înfăptuită aceasta. Într-adevăr, filonul românesc este tema care preocupă liderii de la București, și este normal. Înainte de toate, însă, Republica Moldova trebuie să se alinieze la standardele europene dorite de cetățeni din punct de vedere intern și extern: fără justiție aservită politic, fără instabilitate macro-economică, fără lipsa unui plan pe termen mediu și lung. România a fost și este un partener de nădejde pentru Republica Moldova, iar deciziile luate la ultima ședință comună de guvern sunt un indicator clar al acestui lucru.

T.: Domnule Cristea, ați declarat de mai multe ori că sunteți și veți fi avocatul Republicii Moldova la UE. Sunteți la fel de motivat așa cum erați și imediat după Summit-ul de la Riga? Ce ar putea să vă schimbe atitudinea față de R. Moldova?

A.C.: După cel de-al doilea război mondial, Europa s-a împărțit în cei care au avut lumina europeană, în vestul continentului, și statele care au rămas, fără voia lor, în spatele cortinei de fier, fără aceleași șanse de dezvoltare. România s-a alăturat proiectului european și a avut o traiectorie ascendentă, de succes, ca, de altfel, toate țările care au aderat la UE. Dacă comparăm Ucraina, care a rămas pe loc, și România, care este stat membru UE, vedem că față de 1990, PIB-ul României a crescut de 4,5 ori, în timp ce al Ucrainei doar s-a dublat, momentul de referință fiind 2013, înainte de tragediile de anul trecut. Procesul de formare a unei democrații de tip european este anevoios, cunoaște momente de maxim și minim, și durează câteva decenii. Deci nu mă simt descurajat sau nemotivat de lucrurile negative care apar. Folosesc toate instrumentele pe care le am pe masa diplomației parlamentare, prietenia mea față de Republica Moldova a rămas constantă.

Bruxelles-ul este un partener deschis pentru stabilitate și un viitor mai bun pe termen mediu și lung față de Chișinău. Știu că tranziția nu este ușoara, iar gradul de răbdare este dat de viteza progreselor.

Cristina Gurez

tribuna.md

Ultima ora:

ObservatorMihai Toader-Pasti: Nu m-am mai simțit așa pesimist politic de când cu OUG13

PoliticMihai Toader-Pasti: Nu m-am mai simțit așa pesimist politic de când cu OUG13

EconomieCosmin Ghiță: Avem în derulare investiţii de 9 miliarde de euro şi ne dorim să identificăm tineri pasionaţi şi dedicaţi pe care să îi sprijinim să ajungă experţii de mâine şi să îi păstrăm în ţară

ExternBogdan Aurescu va participa la a 76-a sesiune a Adunării Generale a ONU

SocialGeorge Butunoiu: Asistentă de 47 de ani sau de 26?

EvenimenteVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

CulturaMireille Rădoi, Flaviu George Predescu: Lansare de carte „O dimineață de sâmbătă”, dedicată lui Bogdan Gavrilă | Strada de C’Arte

EditorialCristian Unteanu: Dincolo de scandalul cu submarinele, avem încleştarea geopolitică pentru controlul pieţelor mondiale



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe