Două dintre propunerile constructorilor pe fiscalitate și Codul Muncii vor fi transformate în proiecte de inițiativă legislativă de Guvernul Alternativă al PDL

Guvernul Alternativă al PDL și Fundația Konrad Adenauer a organizat, vineri, o dezbatere tehnică cu reprezentanții din sectorul construcțiilor, în cadrul evenimentului ‘Construind România prosperă’. La întâlnire a participat premierul Guvernului Alternativă al PDL, Cătălin Predoiu, și membrii din Guvernul Alternativă: Anca Boagiu, Sulfina Barbu, Gheorghe Ialomițianu, Sorin Moldovan, Gheorghe Ștefan, președintele Organizației Oamenilor de Afaceri a PDL, Cristian Poteraș.

Întâlnirea a fost moderată de Andreea Paul, coordonatorul pe probleme economice din Guvernul Alternativă.

Sectorul construcțiilor a fost reprezentat de peste o sută de investitori și specialiști.

Evenimentul și-a atins obiectivul de a readuce în discuție nevoia standardelor de cost și a contractelor standardizate lansate sub guvernarea PDL pentru diminuarea costurilor din licitațiile publice. USL le-a eliminat. Astăzi fac pe neștiutorii, stabilind oferta cu prețul cel mai mic drept câștigătoare, fără a ține cont de oferta cea mai bună din punct de vedere economic, așa cum recomandă Comisia Europeană. PDL a reușit prin astfel de măsuri să economisească 1,5 mld. euro din cele 4 mld. euro fonduri europene disponibile pentru transporturi.

Două dintre multele provocări discutate își vor găsi soluția în proiecte de inițiativă legislativă ale grupului de parlamentari ai PDL. Un proiect de lege legat de fiscalitate va reforma impozitul pe clădiri pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare sănătoasă astfel: impozitul va fi diferențiat în funcție de folosință și nu de proprietate (spații comerciale versus locuințe, nu proprietar persoană fizică versus persoană juridică); vom propune totodată eliminarea majorărilor de impozit pentru a doua clădire și următoarele închiriate și pentru clădirile care nu au fost reevaluate. Cel de-al doilea proiect de lege va propune amendarea Codului Muncii pentru a deschide oportunitatea angajatorilor de a condiționa investiția în pregătirea angajaților de o perioadă justă de timp în care să profeseze.

Guvernul Alternativă al PDL face astfel al doilea pas pragmatic după prima dezbatere cu mediul de afaceri din data de 18 noiembrie 2013: ‘Alegem România Business’.

În debutul întâlnirii, Cătălin Predoiu a subliniat: ‘Suntem aici pentru că noi, Guvernul Alternativă al PDL, dorim să spargem un tabu: că între oamenii politici și cei de afaceri nu trebuie să existe legături. Dimpotrivă, credem că între aceștia trebuie să existe un dialog permanent, transparent, aplicat, care să rezulte în măsuri de sprijinire. Ultimii ani nu au adus astfel de măsuri, ci dificultăți pentru dumneavoastră, indiferent de ce au arătat parametrii macroeconomici. Suntem aici ca să ascultam ce propuneri aveți, cum vedeți lucrurile. Suntem aici pentru a construi o relație de încredere pentru perspectiva unei viitoare guvernări. O astfel de relație nu se poate construi pe picior, e nevoie de timp și de astfel de întâlniri în care să discutăm probleme tehnice și să ne testăm capacitatea de a găsi împreună soluții. Dorim să pregătim echipe capabile. Partidele ajung la guvernare nepregătite și apoi își pun problema ce și cu cine să facă. Vrem să pregătim din timp astfel de politici, în termeni de echipe. Trebuie să terminăm cu improvizația politică la vârf. Credem cu tărie că e momentul ca România să își propună elaborarea unui mediu de afaceri solid în favoarea antreprenorilor care sunt în România, că urmărim un proiect economic pe termen lung, a unui mediu de afaceri care să nu fie surprins la 3, 5, 6 luni de modificări năstrușnice, de măsuri abuzive ale administrației. În sprijinul credibilității noastre vă spun că noi am învățat din anumite lecții, suntem o generație tânără care venim din economia reală și scopul nostru este să construim o economie reală în folosul nostru și al angajaților dvs.’

Anca Boagiu:

‘Acesta e genul de întâlniri pe care trebuie să îl ai cu mediul de afaceri, nu întâlniri cu miniștri prin birouri. Când vorbim despre investiții, fiecare guvern trebuie să aibă 3 strategii: planificarea investițiilor, asigurarea unui mediu stabil, asigurarea finanțării. Finanțarea sectorului construcțiilor trebuie făcută pe bani europeni, nu de la buget. Ziua de mâine nu trebuie să fie una în care să punem sub semnul întrebării dacă putem sau nu putem să ne mai menținem afacerea pe picioare. Susținem munca în comun în acest parteneriat între autorități — mediu de afaceri — consultanți. Cu toții trebuie să știm care sunt regulile cu care ne confruntăm.’

Florin Șari:

Salută inițiativa Guvernului Alternativă al PDL, ca o soluție nouă, nepromovată de celelalte guverne. Consideră că perspectiva europeană în domeniul economic dar și setul comunitar de valori este într-un final o chestiune care ține de fiecare în parte. ‘Punem o cărămidă peste alta pentru a contribui la promovarea României ca un partener serios în comunitatea națională europeană’.

Iată câteva dintre declarațiile reprezentanților din sectorul construcțiilor:

Cristian Erbașu — Patronatul Societăților din Construcții: ‘3 elemente de bază pentru discuție: juridice, financiare și tehnice. Păstrați ca Guvern o parte minimă din această problematică, iar restul dați-le spre rezolvare societății civile, mai ales cele care au caracter tehnic. Aceasta are mai mult interes în a rezolva problemele cu caracter tehnic. Este nevoie de a trasa sarcini către patronate.

Încercăm de ani de zile să rezolvăm o problemă: lăsați întocmirea certificării tehnico-profesionale a companiilor în seama societății civile. La Guvern sau Parlament doar întocmiți legea, stabiliți organismul independent de factorul politic care se ocupă de problematică și urmăriți dacă se respectă legea.’

Radu Merica — Camera de Comerț Româno-Germană: ‘Noi milităm de mulți ani pentru schimbarea impozitului pe construcții. E inechitabil să taxezi doar construcția și aproape deloc terenul. Sunt terenuri întregi blocate, pentru că nu costă nimic să îl păstrezi.

În construcții avem nevoie de forță de muncă foarte bine pregătită pentru a genera calitate și productivitate. Noi, companiile din construcții, trebuie să creăm locuri de muncă pentru elevii care intră acum în sistem.’

Gabriel Biriș — Biriș Consulting: ‘Felicit calitatea propunerilor pe bază fiscală. Măsurile fiscale înaintate sunt mai mult decât o simplă reducere a impozitării, reprezintă chiar o propunere de reformă. Măsura de taxare inversă, pe lângă faptul că ajută investițiile pe partea de cash-flow, este singura măsură cunoscută de combatere a fraudei fiscale.

Doresc să trag un semnal de alarmă: există o mare problemă de încredere și trebuie găsită o soluție. PDL a fost la guvernare și s-au făcut greșeli. Oamenii trebuie să înțeleagă că s-a învățat din greșeli.’

Corneliu Fecioru — Wienerberger: ‘Construcțiile înseamnă în egală măsură construcții de locuințe, rezidențiale. Care sunt planurile concrete pentru construcțiile de locuințe în România?’

Mihai Rohan — Patronatul din Industria Cimentului și altor Produse Minerale pentru Construcții din România: ‘Nu uitați de subcontractori, care rămân neplătiți de multe ori, deși ceilalți și-au luat banii. Strategia de dezvoltare a infrastructurii mari pe termen foarte lung este de asemenea deosebit de importantă. La ora actuală, fiecare vine și pune câte o autostradă după interes; nu este o logică. E nevoie de un consens cât mai larg ca să putem face ce trebuie. Suntem alături de dumneavoastră. Construcțiile ar trebui să vină cu 15% din PIB, pentru că avem capacități.’

Claudiu Georgescu — Asociația Producătorilor de Materiale pentru Construcții: ‘Trebuie o strategie de dezvoltare a construcțiilor în privința transporturilor, a mediului. Toate aceste direcții de dezvoltare sunt necesare. Cum vă explicați că un km de autostradă este realizat în România cu 6 milioane de euro, iar în Croația cu 4 milioane de euro?

Țineți cont de nevoia de forță de muncă calificată și de golul demografic viitor. Trebuie să ne preocupe mobilitatea forței de muncă’.

Israel Meital — reprezentant firmă de construcții: ‘Noi ca firmă privată, listată la bursă, nu am reușit să intrăm în sectorul public.

Situația locuințelor în România este specială, ne mirăm de ce nu se dezvoltă acest domeniu pentru că e o necesitate foarte mare față de străinătate. Trebuie gândit un program național, nu numai Prima Casă, care să încurajeze tineretul să cumpere case. Băncile vor fi dezvoltatorul cel mai mare în 2-3 ani în domeniul construcțiilor pentru că dețin proprietăți imense.

Nu se dă importanță reînnoirii orașului. Zonele importante sunt din ce în ce mai bătrâne.

Forța de muncă din construcții îmbătrânește în România. Ați spus că au ieșit 200.000 oameni din domeniu. Nu au ieșit, sunt în străinătate și sunt cei calificați, pentru că acolo necalificații nu sunt primiți. Nu este forță de muncă calificată în România.’

Corina Diaconu — firmă de proiectare în construcții: ‘Aș dori să văd proiecte românești în domeniul construcțiilor, nu făcute în subcontractare pentru firme străine. Vrem să vedem că sunt promovate firme românești conduse de tineri, or aceste firme nu pot trece acum de anumite îngrădiri.

În ceea ce privește taxa impusă de Inspectoratul de Stat în Construcții, foarte mulți clienți beneficiari de lucrări au discutat la modul vehement de această taxă pentru că nu înțeleg de ce plătesc sumele acestea atât de mari.’

Olimpia Doru — Camera de Comerț și Industrie Argeș: ‘În ceea ce privește taxele — trebuie găsită o modalitate pentru a nu plăti toate sumele deodată, în cazul lucrărilor de anvergură. Se blochează astfel o sumă foarte mare de bani. E nevoie să se renunțe la perceperea taxei de prelungire a autorizației. E foarte importantă pentru noi fluidizarea obținerii acestor documente, în sensul construirii unui ghișeu unic pentru obținerea avizelor la nivelul primăriilor, consiliilor județene etc.

Se pune accent pe susținerea învățământului profesional. Putem face parteneriate și multe cursuri de formare profesională, dar ar fi important pentru IMM-uri să își găsească singure resursele, iar Guvernul trebuie să pună la dispoziție un set de reglementări în acest sens.’

George Enciu: ‘Ne confruntăm cu blocarea conturilor de către ANAF. Eșalonările nu se fac decât prin ipoteci imobiliare.

Sumele de încasat de la unitățile bugetare ar putea fi compensate cu bonuri valorice avalizate, care să circule între companii. Nu vrem să mai plătim penalități.’

Laurențiu Pavelescu: ‘3 probleme punctuale:

1. Problema tarifării serviciilor de proiectare: discutăm de prețul final al unei construcții, dar acesta e furnizat de o documentație tehnică. Actuala politica de subfinanțare a serviciilor de proiectare are o consecința nefastă: sugrumarea inițiativelor noi, a inovației.

2. Lipsa managementului integrat al infrastructurii.

3. Problema materialelor de construcții în construirea de drumuri noi în România. Importăm în proporție de 90% bitumul. Există însă soluții care ne permit impulsionarea industriei cimentului, a siderurgiei’.

Dan Fechete — PDL Bihor, inginer constructor: ‘Modul de desfășurare al licitațiilor publice în construcții este o problemă din care avem toți de pierdut. Modul de atribuire prin prețul cel mai scăzut nu este potrivit.

Aș cere desființarea CNSC-ului. Nu se poate ca o instituție reprezentată de juriști să decidă asupra problemelor tehnice. De ce nu poate fi înființat la nivel județean un organism care să se ocupe de aceste probleme?’

Florica Muha — PDL sector 6: ‘O vizibilitate mai mare a licitațiilor ar face ca lucrurile să decurgă mai corect. La CNSC depun contestații chiar și firme care nu au participat la licitație. Toate aceste lucruri trebuie puse la punct’.

Micula Cristian — PDL sector 2: ‘Propun reducerea taxelor ca în domeniul IT — reducerea taxelor pentru angajați’.

Lucrețian Bercea — PDL Râmnicu Vâlcea: ‘În ceea ce privește legea achizițiilor publice, criteriul prețului cel mai mic ar putea fi înlocuit cu un nou criteriu: media aritmetică a valorilor propuse de firme, iar câștigătorul licitației este cel mai apropiat de medie. Am observat că în caietele de sarcini se pun condiții restrictive de așa manieră încât anumite firme să câștige.’

Cătălin Alexandru — PDL Botoșani: ‘Legat de prețul cel mai mic în cazul licitațiilor, nu mai sunt prețuri de referință oferite de statistică. E nevoie de buletine oficiale, care să ofere prețurile minime și maxime pentru materialele de bază.

O altă problemă e durata mare de pronunțare a comisiilor de licitații. Media aritmetică e o idee foarte bună, iar dacă sunt doi ofertanți, să câștige cel mai aproape de valoarea estimată a proiectantului.’

Crina Dobre — PDL Diaspora: ‘Avem forță de muncă în diaspora pregătită să se întoarcă în țară. Există posibilitatea de a colabora și de a aduce forță de muncă calificată în firme mari. În afară sunt 3,5 milioane de români gata să repună România pe roți. Avem de câștigat noi ca țară pentru că ne aducem oamenii acasă’.

Puteti găsi poze de la eveniment aici: http://www.andreeapaul.ro/blog/2014/02/doua-dintre-propunerile-constructorilor-pe-fiscalitate-si-codul-muncii-vor-fi-transformate-in-proiecte-de-initiativa-legislativa-de-guvernul-alternativa-al-pdl/

Andreea PAUL

Prim-vicepreședinta PDL,

Deputat de Țara Oașului, Satu Mare