Matei Bogdan
Publicat în 6 aprilie 2021, 22:12 / 65 elite & idei

Andreea Paul: Femeile și competitivitatea

Andreea Paul: Femeile și competitivitatea

Autor: Mariana NICOLAE

8 Martie a trecut! O primăvară frumoasă și cu … pandemia terminată!

N-am să intru în detaliile legate de ziua internațională a femeii, deși … poate ar merita. Dar le găsiți aici [1] sau pe wikipedia [2]. De ce pe wikipedia? Pentru că este o sursă deschisă, prin urmare mult mai credibilă decât sursele care aparțin unor autori/autoare cu agende proprii mai mult sau mai puțin transparente. Sau, dacă engleza vă este comodă puteți citi aici [3] mai multe. Wikipedia în engleză este multe mai generoasă în informații și adesea mai deranjantă decât varianta în română. 

Să revenim pe pământ, adică în aprilie 2021, în țara lui … Zoom! Ce se-ntâmplă în afara zilei de amintire și sărbătorire?!? 

Să ne uităm la ce ne spun cifrele unor surse relativ credibile. Potrivit raportului Băncii Mondiale intitulat „Femeile, afacerile și legislația în 2021” [4] femeile continuă să aibă doar trei sferturi din drepturile legale ale bărbaților. Sigur, vorbim despre o medie din întreaga lume. În România la capitolul „pe hârtie” sau declarativ stăm relativ bine, dar dacă ne uităm la ce se-ntâmplă în viața reală – descoperim că femeile sunt tot mai puțin reprezentate în viața publică, adică acolo unde se iau deciziile.  Guvernul actual are cel mai mic număr de femei în componența lui. Vorba Sabinei Fati a cărei carte Singură pe drumul mătăsii [5] vorbește mai plastic, cred eu, despre ce-nseamnă să fii femeie decât analizele ei jurnalistice, corecte de altfel. 

De ce în România avem atât de puține femei în roluri cheie? Simona Fati consideră că “Pentru femei e chiar mai complicat (decât pentru bărbați – n.a.) și multe dintre cele care ar fi chemate să aibă roluri importante în politică, renunță din cauza peisajului pestilențial pe care ar trebui să-l traverseze pentru a ajunge în locul de unde ar putea să schimbe ceva.”  Și concluzionează “În decorul politic românesc dominat de prea mulți bărbați mediocri, adesea lipsiți de entuziasm și de idei, femeile rămân ex-centrice, neasimilabile.” [6] 

Sigur, raportul amintit al Băncii Mondiale consideră că performanța mai bună în domeniile măsurate de indicatorii luați în calcul este asociată cu un decalaj mai mic de gen în rezultatele dezvoltării, cu un număr mai mare de decidenți politici, cu o participare mai mare a forței de muncă feminine și cu un număr mai mic al vulnerabilității ocupaționale. Interesant cum cifrele și statisticile reflectă umbrit anumite realități.

Un studiu făcut anual de McKinsey și organizația Lean In [7] începând din 2015 despre “Femei la locul de muncă” [8] subliniază ritmul scăzut al progresului înregistrat de egalitatea de gen în corporațiile americane și pune în lumină efectele pandemiei. Studiul arată că la începutul anului 2020, reprezentarea femeilor în corporațiile americane evolua în direcția corectă. Acest lucru era mai evident în managementul superior: între ianuarie 2015 și ianuarie 2020, reprezentarea femeilor în funcțiile de prim vicepreședinte a crescut de la 23 la 28%, iar reprezentarea în rândul managementului de vârf a crescut de la 17 la 21%. Dar, per total,femeile au rămas puternic subreprezentate – în special cele provenind din diverse etnicități. 

Se pare că problema competitivității și a femeilor este una serioasă. OECD consideră că lupta pentru egalitatea de gen este una dintre provocările majore ale epocii actuale. Relația dintre chestiunile de gen și politica de concurență rămâne relativ nedocumentată. Și asta din cauză că politica de concurență se referă, de obicei, la consumatori și firme, guvern și autorități de reglementare, adică este în mare parte opacă la problematica de gen și chiar consideră că esteobiectivă. Începând cu 2018 însă OCDE a început să analizeze dacă perspectiva de gen ar putea contribui la realizarea unei politici de concurență mai eficiente. [9] 

INACO este, probabil, locul cel mai potrivit din care să analizăm aceste elemente și în România – țara cu cele mai puține femei în poziții de decizie din Europa. Româncele sunt foarte competitive, ca persoane, dar sistemul politic, social, administrativ din România este tot mai rezistent la a le ajuta să devină mai vizibile și să contribuie mai eficient la competitivitatea țării pe arena internațională.

Referințe

[1] https://www.descopera.ro/istorie/13947933-8-martie-ziua-in-care-femeile-nu-primeau-flori-si-se-luptau-pentru-niste-drepturi-elementare

[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Interna%C8%9Bional%C4%83_a_Femeii

[3] https://en.wikipedia.org/wiki/International_Women%27s_Day

[4] https://wbl.worldbank.org/en/data/exploreeconomies/romania/2021

[5] https://carturesti.ro/carte/singura-pe-drumul-matasii-446395?utm_campaign=2Performant&utm_source=6667b3e19&utm_medium=CPS

[6] Simona Fati, 08.03.2021, De la Regina Maria la CodruțaKövesi: de ce femeile n-au putere în România, https://p.dw.com/p/3qKqu

[7] https://leanin.org/

[8] https://wiw-report.s3.amazonaws.com/Women_in_the_Workplace_2020.pdf

[9] http://www.oecd.org/competition/gender-inclusive-competition-policy.htm

www.inaco.ro

Ultima ora:

ObservatorAndreea Paul: Digitalizarea administrației – România are nevoie de un plan coerent pe verticală

PoliticSebastian Burduja propune o întâlnire cu părţile implicate în problema gunoiului şi constituirea unui grup de lucru

EconomieBogdan Chiriţoiu: 2020 a fost clar un an diferit; pe ansamblu economia noastră a mers surprinzător de bine

ExternMarco Badea: Moștenirea politică a lui Netanyahu nu va fi o națiune mai sigură, ci o societate israeliană profund fracturată, care trăiește în spatele zidurilor

SocialManuela Catrina: Ne luptam cu birocratia, iar unii cred ca hartia e mai safe

EvenimenteAndreea Paul: Digitalizarea administrației – România are nevoie de un plan coerent pe verticală

CulturaIonuț Vulpescu: Proiectul pe care l-am inițiat, prin care mi-am propus să rezolv una dintre problemele dificile cu care se confruntă în special muzeele, a devenit lege!

EditorialCorneliu Vișoianu: Voluntarul și Club România după 10 ani | Bogdan Gavrilă, Spiritul Voluntarului care dă, fară să aștepte răsplată ci doar construiește ”Zero-risk” society



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe