“Economia românească este de patru ori mai puțin automatizată, în medie, decât economia europeană. Cu fiecare revoluție tehnologică în parte este dovedită creșterea numărului locurilor de muncă, este adevărat, cu un alt buchet de competențe. Nu există antreprenor cu care să intru în dialog și să nu mi se plângă că astăzi nu găsește forța de muncă pe piață necesară pentru a-și onora obligațiile de producție. Așadar, automatizarea și robotizarea este un «must have».“

Andreea Paul, președinte al INACO – Inițiativa pentru Competitivitate

De la “fabricat în România” la “fabricat de România”, așa a numit Curs de Guvernare provocarea pe care a adresat-o invitaților la conferința despre “economia producătoare a României” (vezi aici), menită să stimuleze un dialog al ideilor despre creșterea competitivității și, implicit, a forței industriei noastre, obiectivul fiind acela de a se transforma în viitor în principalul motor de creștere al PIB, așa cum ar fi normal pentru o economie matură, dezvoltată.

Industria și-a restrâns contribuția la formarea PIB în 2023. Sursa: zf.ro

Deocamdată, așa cum ne-o arată statisticile (vezi zf.ro), în anul 2023 industria cu toate că a rămas ca ramură economică cu cea mai mare pondere în formarea PIB, a avut un aport în scădere, comparativ cu anii precedenți. De ce s-a întâmplat acest lucru, este o întrebare care implică un răspuns elaborat, multifațetat.

Conform Curs de Guvernare, industria din România a urmat ca trend involuția generală a sectorului industrial din Uniunea Europeană (vezi aici). HotNews atrage atenția asupra unei evaluări a Ministerului Economiei, document în care se apreciază că: “România riscă să nu mai aibă industrie competitivă și să se confrunte cu probleme economice și sociale grave, dacă nu se iau măsuri pentru a sprijini consumatorii industriali de energie“, pentru că prețul energiei în România este printre cele mai mari din Europa, fiind depășit doar de țări care sunt net importatoare de energie (vezi aici).

În fine, în ceea ce privește procentul populației ocupate, sectorul industrial al României, cu 20,4%, deține o pondere similară cu statele din zonă, substanțial mai mare comparativ cu media Uniunii Europene sau cu cele ale Germaniei sau Franței.

Dinamica unor sectoare industriale, 11 luni din 2023. Sursa: cursdeguvernare.ro

Recent, statisticile au arătat că în România salariul mediu pe economie a atins nivelul de 1000 de euro; salariul mediu al angajaților din sectorul industrial se regăsește procentual la 96 – 97% din nivelul mediu pe economie, cu diferențe mari între ramurile industriale: 57% pentru industria textilă; 76% în industria alimentară; 91% în industria prelucrătoare, dar și 218% pentru extracția petrolului și gazelor naturale. În industria auto, sau de fabricare a mașinilor și altor echipamente salariile sunt la media pe economie (vezi aici).

Ce observăm: (1) evoluția sectorului industrial din România depinde mult de evoluția generală a economiilor puternice din Uniunea Europeană; (2) sectorul nostru industrial este mult mai dependent de forța de muncă (deci mai puțin tehnologizat) decât economiile dezvoltate din Europa; (3) angajații din industrie nu sunt neapărat cei mai bine plătiți, cu unele (puține) excepții.

Dilema rămâne: este industria noastră competitivă în condițiile enumerate? Ar putea deveni mai competitivă? Și de ce ar trebui să devină mai competitivă? Aceste întrebări au stat în fața participanților la conferința organizată de Curs de Guvernare și în cele ce urmează am realizat o sinteză a contribuțiilor domniilor lor.

Continuarea, aici.