de Andreea Paul

Prezentul proiect de lege propune o reducere a numărului de membri fondatori necesari pentru înfiinţarea unui partid politic de la 25.000 la 500, câte 50 de membri fondatori din 10 circumscripţii electorale (judeţe sau municipiul Bucureşti) sau câte 50 de membri fondatori din 9 circumscripţii electorale (judeţe sau municipiul Bucureşti) plus 50 de membri fondatori din circumscripţia electorală a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate.

În România, pentru înfiinţarea unui partid politic nou, Legea nr. 14/2003 a partidelor politice prevede obligaţia strângerii a cel puţin 25.000 de semnături ale membrilor fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 judeţe şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti.

În nici o altă ţară din Uniunea Europeană nu mai există această cerinţă pentru înscrierea unui partid politic:

În statele membre ale Uniunii, în special în democraţiile consolidate, numărul membrilor fondatori necesar pentru înfiinţarea unui partid politic este redus tocmai pentru a permite o largă libertate de asociere şi participare la viaţa publică.

Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, document cu caracter juridic obligatoriu pentru statele membre şi anexă a Tratatului de la Lisabona, prevede Libertatea de întrunire şi asociere (articolul 12) ca unul din drepturile fundamentale ale cetăţenilor UE: “Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire paşnică şi la libertatea de asociere la toate nivelurile şi în special în domeniile politic, sindical şi civic….”

Statele membre trebuie să creeze condiţiile pentru ca acest drept să poată fi exercitat în fapt de cetăţeni, fără obstacole excesive.

Cerinţa din legea romană a unui număr mare de membri fondatori pentru înfiinţarea unui partid politic este un obstacol excesiv pentru exercitarea dreptului de asociere, mai ales în domeniul participării la viaţa politică, vitală pentru o societate democratică.

Dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, de exemplu: (a) în 14 state se poate înfiinţa un partid nou cu 1-10 membri, fără alte condiţii suplimentare, (b) în 4 state sunt necesari 3 membri, cu condiţii suplimentare de susţinere prin semnături, (c) în 1 stat sunt necesari 50 membri cu condiţie suplimentară de susţinere prin semnături şi participare la congres, (d) în 5 state sunt necesari 100, 200, 1000 ori maximum 1500 membri pentru înfiinţarea unui nou partid, (e) numai în Portugalia – 7.500 este necesar un număr mai ridicat de membri fondatori, dar niciuna din aceste ţări nu se poate compara cu România, unde legea actuală cere minimum 25.000 membri fondatori pentru înfiinţarea unui nou partid.

Cazul României, în care se cer 25.000 de membri fondatori pentru înfiinţarea unui partid este în afara normelor europene, cu atât mai mult cu cât ţări cu populaţie mult mai mare solicită mai puţin de 1.000 de membri fondatori: Marea Britanie -3, Spania –2, Germania – 3, Franţa – 3.

În cazul României, cerinţa unui număr excesiv de mare de membri fondatori este dublată şi de o cerinţă geografică excesivă: partidul politic trebuie să aibă cel puţin câte 700 de membri în 18 judeţe şi municipiul Bucureşti.

Numărul mare de susţinători necesari şi cerinţa mare de acoperire geografică înseamnă, de fapt, că un partid românesc trebuie să aibă o organizare matură înainte de a fi înregistrat oficial. Cu alte cuvinte, legea actuală instituie practic un monopol al partidelor existente. Pentru înfiinţarea unui nou partid, cerintele existenţei a 25.000 de membri fondatori şi a distribuirii geografice excesive sunt obstacole unice în Uniunea Europeană. Mai mult, legea actuală creează un monopol pe piaţa ideilor politice şi proiectelor de guvernare în lipsa unei competiţii între partide politice diverse, iar cetăţenii României sunt limitaţi în dreptul de a alege liber şi de a fi guvernaţi de organizaţiile politice pe care le consideră cele mai adecvate intereselor şi valorilor lor.

Pentru toate aceste argumente, acest proiect propune ca un  partid politic să poată fi înfiinţat de minimum500 de cetăţeni români, câte 50 de membri fondatori din 10 circumscripţii electorale (judeţe sau municipiul Bucureşti) sau câte 50 de membri fondatori din 9 circumscripţii electorale (judeţe sau municipiul Bucureşti) plus 50 de membri fondatori din circumscripţia electorală a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate.

Iniţiatorii acestui proiect consideră că cerinţa de 500 de membri fondatori este rezonabilă şi în acord cu dreptul la asociere prevăzut la Tratatul de la Lisabona. Competiţia politică trebuie să aibă ca obiect valori şi obiective. Mărimea şi puterea unui partid depind de capacitatea membrilor săi (mulţi sau puţini la început) de a convinge electoratul. De aceea, acest proiect dă posibilitatea ca în competiţia politică să intre mai multe partide, iar succesul fiecăruia va depinde de valorile pe care le promovează şi de cum convinge electoratul.

Lege pentru modificarea art. 19 şi art. 47 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice