de Andreea Paul

Mediul privat e sufocat sub povara birocraţiei şi a celor 20 de taxe noi sau majorate impuse de USL. E şocant că în anul 2013 economia românească trebuie să susţină, din nou, un salariu mediu mai mare în mediul public decât în sectorul privat. Rezultatul e previzibil: România va stagna economic şi în acest an

USL vrea să obţină creştere economică în anul 2013 cu un buget care încurajează consumul şi birocraţia – două dintre problemele care au accelerat intrarea României în criză în anul 2008.

Rămân consecventă Dreptei reprezentată de Partidul Democrat Liberal, cu mesajul său puternic că România trebuie să pună accent pe facilitarea derulării afacerilor, pe investiţii, pe crearea de locuri de muncă şi pe creştere economică. Nu întâmplător, ca deputat de ?ara Oaşului, cele mai multe solicitări din partea oşenilor urmăresc găsirea unui loc de muncă şi stimularea afacerilor productive.

Revenim, din păcate, la acelaşi model nesănătos de economie bazată pe consum şi birocraţie, după patru ani grei de corecţii

Decalajul de 563 lei între salariul mediu din sectorul public şi cel din sectorul privat în anul 2008 s-a diminuat până în anul 2011, când cele două salarii medii au intrat pe făgaş normal, specific unei economii sănătoase, conform Graficului 1. Începând cu anul 2012, salariul public începe să se distanţeze din nou de salariul din mediu privat, fără ca acest fenomen să fie însoţit de vreo îmbunătăţire cât de mică a calităţii serviciilor din instituţiile publice.

USL a dat liber la taxe şi impozite după ce au trecut alegerile: 20 taxe şi impozite noi sau majorate, anunţate cu o săptămână înainte de intrarea în vigoare

• Impozit obligatoriu pe venit de 3% pentru firmele a căror cifră de afaceri este mai mică de 65.000 euro – impact: orice firmă care are o rată a profitului mai mică de 18,75% va avea de suferit de pe urma acestei măsuri.

• Noi impozite în agricultură – impact: un milion de fermieri afectaţi şi stimularea fărâmiţării terenurilor.

o Cota unică de 16% pe veniturile din silvicultură şi piscicultură.

o Impozit pe veniturile din creşterea şi exploatarea animalelor şi din valorificarea produselor de origine animală.

o Contribuţie de asigurări sociale de sănătate pe veniturile realizate din cultura plantelor, de pe suprafeţele de teren situate peste limita care asigură necesităţile de trai ale unei familii, cele provenind din silvicultură, piscicultură şi din creşterea şi valorificarea animalelor şi a produselor de origine animală.

• Impozit pe venit şi CAS la diurna primită de toţi angajaţii pe perioada delegării pentru partea care depăşeşte limita a de 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul instituţiilor publice.

• Impozit de 16% asupra veniturilor considerate dividende.

• Cotă majorată de impozit, de 50% pentru veniturile din prestarea de servicii în România sau în afara României, dividende, dobânzi, comisioane, redevenţe şi din exercitarea unei profesii libere plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii.

• Acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs la berea din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato este mai mică de 30% – impact: creşterea preţurilor.

• Acciză suplimentară de 25 euro/hl de produs pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, la care ponderea de alcool absolut provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50% – impact: creşterea preţurilor.

• Nivelului accizelor pentru bere creşte de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato – impact: creşterea preţurilor.

• Nivelul accizelor pentru berea realizată de micii producători creşte de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato – impact: creşterea preţurilor.

• Accizele la ţigarete se majorează începând cu 1 iulie – impact: creşterea preţurilor.

• Taxă specială pentru exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, de 0,5% aplicată veniturilor – impact: creşterea preţurilor şi scumpiri în lanţ.

• Taxă asupra veniturilor suplimentare rezultate din dereglementarea preţului gazelor naturale. Impact: noi creşteri de preţuri la gaze şi scumpiri în lanţ.

• Taxă pe monopolurile naturale (energie electrică şi gaze naturale), în valoare de 0,1 lei/MWh pentru energia transportată către sistemele de distribuţie, de 0,75 lei/MWh în cazul cantităţii distribuite, de 0,85 lei/MWh pentru cantitatea transportată numai prin sistemul de transport – impact: noi creşteri de preţuri la gaze şi energia electrică care vor atrage scumpiri în lanţ, reducerea investiţiilor în acest domeniu.

• Timbru de mediu pentru autovehicule, reprezentând taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

• Coplata din sănătate, de până la 10 lei pe zi de spitalizare.

• Noi taxe şi impozite anunţate de Guvernul Ponta:

o Impozitare suplimentară, cu încă 16% pe lună, a bugetarilor cu salarii şi pensii de peste 4.500 lei pe lună – impact: accentuarea emigraţiei talentelor.

o Creşterea impozitelor pentru persoanele fizice care utilizează imobilele din proprietate pentru activităţi comerciale, ca urmare a revizuirii modului de calcul al impozitelor pe proprietate.

Birocraţie sufocantă în România: 9 zile pentru achitarea tuturor taxelor

Economia românească este deja strangulată de birocraţia pe care USL continuă să o promoveze. Raportul pe anul 2013 privind uşurinţa de a face afaceri poziţionează România la coada clasamentului internaţional, pe locul 136 din 185 de ţări evaluate, la timpul necesar pentru plata taxelor. Ca să îşi achite toate taxele, unei firme româneşti îi sunt necesare 9 zile din an faţă de doar 3,5 zile în Estonia. Procedura pentru obţinerea unui permis de construcţie este mai mult decât greoaie: cu 15 etape necesare, care durează peste 9 luni şi jumătate şi costă 79,1% din venitul mediu pe locuitor, ne aflăm pe locul 129 la nivel mondial. Este mai uşoară obţinerea aprobării pentru construcţie în Emiratele Arabe Unite sau în Tunisia. Nici la reglementarea insolvenţelor nu stăm mai bine. Suntem pe locul 102 din 185, pentru că rezolvarea unui faliment durează 3 ani şi 4 luni, iar costurile sunt ridicate. Până şi în Botswana sau Kazakhstan e mai simplu să rezolvi această problemă.

Raportul semnalează, în ansamblu, un adevăr dur: în Ghana şi Fiji este mai uşor să se facă afaceri decât în ţara noastră. Or a asigura desfăşurarea cu uşurinţă a afacerilor înseamnă a pune bazele unei dezvoltări economice pe termen lung.

Prognoza de creştere economică pe anul 2013, diminuată la 1,5% de FMI

Am intrat în anul 2013 cu dezavantajul major dat de o creştere economică foarte redusă, de 0,2% în anul 2012, suficientă doar cât să ne plaseze peste pragul stagnării. După ce 8 luni de zile a mers împotriva dezvoltării economice, nici în acest an USL nu are de gând să îndrepte situaţia.

Proiectul de buget pe anul 2013 se învârte în jurul unei idei fixe: suprataxarea cetăţenilor şi a companiilor pentru a finanţa birocraţia masivă. În aceste condiţii, orice şansă pentru crearea de noi locuri de muncă este distrusă.

Lanţul evenimentelor economice nu va purta economia românească decât la o creştere foarte redusă şi pentru anul 2013, mai degrabă apropiată de 1% în scenariul optimist. Mediul privat şi instituţiile internaţionale avertizează din toate părţile că în condiţiile acestor avalanşe de taxe şi impozite şi a tăierilor de investiţii, România nu are nicio şansă de dezvoltare economică. Nici nu a început bine acest an şi FMI a redus deja prognoza de creştere economică a României pentru anul 2013 la 1,5%. Până şi Guvernul Ponta a luat în considerare la întocmirea bugetului o prognoză de creştere economică de 1,6%, faţă de nivelul previzionat în toamna anului 2012, de 2%.