Nivelul redevențelor în cazul resurselor minerale:
În România, redevențele miniere se ridică la:

•         4% din valoarea producției miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu etc;

Diferențiat, între 0,35 euro – 3 euro pe unitatea de producție minieră pentru diverse tipuri de substanțe;

•         4 euro/1.000 litri (echivalent în lei la cursul Băncii Naţionale a României de la data plăţii) pentru ape minerale naturale la sursă.
•     SUA este una din țările dezvoltate cu cele mai mici redevențe percepute pentru resursele minerale: între 2% și 5%;
•     Redevențele în cazul resurselor de aur se situează între 1% și 20% (Brazilia: 1%, Australia: 2%, Chile: 3%, Argentina: 3%, Indonezia: 3,75%, China: 4%, Rusia: 6%, Polonia: 10%, Canada: 15-20%);
•     În cazul cărbunelui, redevențele sunt mult mai reduse, de 1%-2% (Chile: 1%, China:1%, Brazilia: 2%, Polonia: 2%);
•     Cuprul este supus unor redevențe de până la 5%: Chile – 2%, China – 2%, Polonia – 3%, Indonezia – 4%, Australia – 5%.

Redevențe pentru țiței:
În România, redevențele pentru țiței sunt stabilite la o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase, astfel:

•     3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10 mii tone/ trimestru;
•     5% pentru zăcăminte care produc între 10 mii şi 20 mii tone/ trimestru;
•     7% pentru zăcăminte care produc între 20 mii şi 100 mii tone/ trimestru;
•     13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100 mii tone/ trimestru.

Țări din UE care utilizează scări crescătoare pentru pentru stabilirea redevențelor la producția de țiței: Franța, Portugalia, Ungaria.

SUA percepe redevenţă de 17%, care se ataşează la un impozit pe venit de 40%.         Brazilia percepe redevenţă de 10%, ataşată unui impozit pe venit de 24% şi impune o taxă pe supraprofit de 10%.         Rusia percepe redevenţă de 22%, care se ataşează la un impozit pe venit de 20% şi la taxe pe exporturi între 0-65%.
Redevențe pentru gaze:
În România, redevența pentru gaze naturale se stabilește la o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase, pentru operaţiunile petroliere de exploatare a zăcămintelor petroliere, astfel:

•     3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10 mil. metri cubi (mc)/trimestru;
•     7,5% pentru zăcăminte care produc între 10 mil. şi 50 mil. mc/trimestru;
•     9% pentru zăcăminte care produc între 50 mil. şi 200 mil. mc/trimestru;
•     13% pentru zăcăminte care produc peste 200 mil. mc/trimestru.

Țări din UE care utilizează scări crescătoare pentru pentru stabilirea redevențelor la producția de gaze: Franța și Ungaria.
Redevențe pentru țiței și gaze în UE:
Țări europene în care nu se plătesc redevențe nici pentru producția on-shore, nici pentru cea off-shore de țiței sau de gaze: Cipru, Danemarca, Irlanda, Malta, Marea Britanie, Norvegia și Spania.

În Franța și Olanda nu există redevențe pentru producția de țiței sau de gaze off-shore.     Portugalia nu are redevențe pentru producția de gaze.

Italia și Olanda impun redevențe începând cu un anumit nivel al producției de țiței sau gaze.

În schimb, pentru companiile petroliere se percep taxe pe supraprofit (vezi Grafic nr. 1):

Norvegia: taxă pe supraprofit de 50% care se adaugă la un impozit pe venit de 28%;

Marea Britanie: taxă pe supraprofit de 20% care se adaugă la un impozit pe venit de 30%.

Irlanda a stabilit o suprataxă de profit, care se adaugă la impozitul de 25% astfel:

• pentru un indice de profit mai mic de 1,5, suprataxa este de 0% ,
• pentru un indice de profit între 1,5 – 3,  suprataxa este de  5%;
• pentru un indice de profit între 3 – 4,5, suprataxa este de 10%;
• pentru un indice de profit peste 4,5, suprataxa este de 15%.

Un nivel fix al redevențelor atât pentru producția de țiței, cât și pentru cea de gaze se practică în Polonia (11,15 USD pe tonă de țiței și 1,88 USD pentru 1000 metri cubi de gaz);

Redevențe sub formă de cotă fixă stabilită la valoarea producției: Albania (10%), Croația (2,6%), Germania (10%), Suedia (0,2%).