Lansez in DEZBATERE PUBLICA proiectul de lege al PDL destinat materializarii primului obiectiv aferent Viziunii economice a PDL, prezentata la Galati in 23 mai 2013, la intalnirea cu oamenii de afaceri, in prezenta liderilor PDL. Spuneti-va opinia si veniti cu propuneri de imbunatatire. In doua saptamani depunem proiectul de lege in Parlament. De ce acum o astfel de lege? Detalii aici.

PROIECT DE LEGE PRIVIND PROTECŢIA ÎNTREPRINZĂTORULUI DIN ROMÂNIA

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Toate instituţiile statului român, cu ajutorul mijloacelor prevăzute de lege, protejează şi sprijină întreprinzătorii din România împotriva oricăror practici abuzive saua încălcării unor drepturi legitime ale agenţilor economici, care ar putea produceprejudicii patrimoniale sau de altă natură, acestora sau terţilor.

(2) Prevederile prezentei legi se aplică tuturor întreprinzătorilor din România, indiferent de naţionalitatea capitalului lor sau de obiectul de activitate al acestora.

(3) Prevederile prezentei legi se aplică şi instituţiilor publice cu care întreprinzătorii intră în contact, în desfăşurarea activităţii lor.

Art. 2. – În sensul prezentei legi, expresiile şi termenii de mai jos au următorul înţeles:

1. protecţie – acţiunea legală şi de control pe care ANPI o exercită în vederea apărării întreprinzătorilor împotriva abuzurilor;

2. întreprinzător – persoană juridică, legal constituită, care în cadrul activităţilor sale produce, exportă, importă, transportă sau comercializează produse sau părţi din acestea sau prestează servicii.

3. practici abuzive – demers sau clauză contractuală care nu au fost negociate direct cu întreprinzătorul şi prin care se crează prejudicii sau care dăunează intereselor economice ale întreprinzătorului de bună-credinţă; inspecţii fiscale sau controale nejustificate ale autorităţilor publice

4. prejudiciu – pagubă materială creată întreprinzătorului din România ca urmare a unor situaţii care nu sunt imputabile acestuia sau activităţii sale şi nu rezultă dinpierderea cotelor de piaţă.

CAPITOLUL II

Drepturi şi obligaţii

Art. 3. – Întreprinzătorii din România au următoarele drepturi:

a) beneficiază de preţul lucrărilor, bunurilor şi serviciilor contractate cu autorităţile administraţiei publice din România, în termenele contractuale stipulate;

b) beneficiază de despăgubiri pentru întârzierile în plata lucrărilor, bunurilor şi şi serviciilor contractate cu autorităţile administraţiei publice din România, într-un cuantum de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere;

c) decontarea în termenele legale pentru cererile de rambursare a TVA adresate autorităţilor fiscale competente;

d) beneficiază de despăgubiri pentru întârzierile în onorararea cererilor de rambursare a TVA, într-un cuantum de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere;

e) dreptul de a fi decontaţi în termenele legale pentru cererile de rambursare înaintate şi aprobate în plată de organismele intermediare de implementare a proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă;

f) beneficiază de despăgubiri pentru întârzierile în onorararea cererilor de rambursare a proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă, dacă pentru derularea proiectului au fost contractate împrumuturi bancare, cu un cuantum echivalent cu rata medie a dobânzii bancare, inclusiv comisioane bancare, până la data onorării în plată a cererii de rambursare;

g) tratament egal în declanşarea procedurilor de declarare a insolvenţei sau falimentului;

h) în situaţia în care întreprinzătorul are de recuperat de la statul român preţul lucrărilor executate, al bunurilor şi serviciilor furnizate şi neonorate în plată beneficiază de exonerarea la plata penalităţilor sau dobânzilor pentru datorii fiscale;

i) protejarea împotriva controalelor abuzive ale autorităţilor de control fiscale, sanitare, inspectoratelor de muncă sau de altă natură;

j) înştiinţarea despre acţiunile de inspecţie fiscală sau controale ale autorităţilor publice;

k) verificarea numai pentru impozitele, taxele şi contribuţiile sociale aflate în termenul de prescripţie;

l) poate solicita, o singură dată, modificarea datei începerii inspecţiei fiscale;

m) verificarea, o singură dată, pentru fiecare obligaţie fiscală şi pentru fiecare perioadă supusă verificării;

n) respectarea secretului fiscal;

o) comunicarea obligatorie a rezultatelor inspecţiilor fiscale sau ale controalelor de altă natură;

p) desfăşurarea nepertubată a activităţilor pe perioada inpecţiilor/controalelor;

r) contestarea rezultatelor inpecţiilor/controalelor;

s) protejarea împotriva concurenţei neloiale provenite din partea agenţilor economici care operează în economia neoficială, nefiscalizată;

t) protejarea împotriva concurenţei neloiale determinate de decizii guvernamentale sau legislative care pot creea distorsiuni în piaţă;

u) dreptul a de a beneficia de protecţia statului român în protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială, indiferent de forma pe care o au acestea: brevete, patente, invenţii, drepturi de autor.

Art. 4. – Întreprinzătorii din România au următoarele obligaţii:

a) să respecte autoritatea instituţiilor publice din România şi din Uniunea Europeană, precum şi legile naţionale şi normele comunitare în vigoare;

b) să onoreze, în termenele legale, obligaţiile fiscale şi parafiscale datorate statului Român sau autorităţilor administraţiei locale;

c) să permită autorităţilor de inspecţie/control accesul în incintele proprii;

d) să pună la dispoziţia autorităţilor de inspecţie/control toate documentele şi informaţii care stau la baza controlului;

e) să onoreze, în termenele contractuale convenite, obligaţiile financiare către furnizori;

f) să permită autorităţilor competente, acţiunile de verificare şi control, notificate în prealabil, potrivit legii.

g) să respecte normele de securitate în muncă pentru angajaţi, drepturile şi libertăţile acestora;

h) să respecte standardele europene şi naţionale de calitate a produselor, standardeleproceselor de fabricaţie, precum şi exigenţele legate de protecţia mediului;

i) să respecte principiile concurenţei loiale şi să sesizeze autorităţile competente asupra oricăror ameninţări la adresa competiţiei pe piaţă;

j) să sesizeze neîntârziat autorităţile competente şi ANPI orice abuz sau act de corupţie în care sunt implicaţi agenţi economici sau funcţionari publici.

CAPITOLUL III

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Întreprinzătorului

Art. 5. – (1) Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Întreprinzătorului, denumită în continuare ANPI, autoritate administrativă autonomă, de drept public, cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului României.

(2) ANPI coordonează şi realizează politica în domeniul protecţiei întreprinzătorului din România.

(3) În scopul creşterii protecţiei întreprinzătorilor din România, ANPI va organiza 8 centre regionale de primire a sesizărilor, organizate pe regiunile de dezvoltare trasate prin Legea nr. 315/2004.

(4) ANPI se autofinanţează din următoarele surse:

a) amenzi aplicate în activitatea de protecţie a drepturilor întreprinzătorilor;

b) resurse financiare nerambursabile;

c) alocaţii bugetare.

(5) În cazul în care, în decursul unui an, resursele financiare ale ANPI exced necesităţile bugetare ale instituţiei, acestea vor fi virate, prin decizia Consiliului Director, către Ministerul Finanţelor Publice, cu destinaţia expresă – fonduri de cercetare în sprijinul mediului de afaceri din România.

Art. 6. – (1) ANPI are obligaţia de a prezenta anual, în faţa Parlamentului României, un raport de activitate detaliat asupra activităţii instituţiei pe durata anului calendaristic,asupra proiecţiilor şi execuţilor bugetare ale ANPI, asupra priorităţilor legislative care trebuie promovate în sprijinul protecţiei întreprinzătorului şi al mediului de afaceri.

Art. 7. – În exercitarea funcţiilor sale ANPI îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) monitorizează mediul de afaceri din România şi problemele emergente cu care se confruntă întreprinzătorii;

b) reprezintă direct interesele întreprinzătorilor lezaţi în drepturile lor, în raporturile cu instituţiile publice, la cererea acestora;

c) informează întreprinzătorii în permanenţă asupra modificărilor legislative sau asupra oportunităţilor de dezvoltare a afacerilor;

d) oferă, prin intermediul structurilor proprii, consultanţă întreprinzătorilor aflaţi în dificultate;

e) colaborează cu Guvernul, Consiliul Concurenţei, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor Publice în elaborarea politicilor publice privind întreprinzătorii din România;

f) oferă puncte de vedere asupra propunerilor legislative aflate în dezbaterea Parlamentului şi care, prin conţinutul lor, au ca obiect de reglementare domeniul politicii economice şi al mediului de afaceri;

g) declanşează procese de consultare publică pentru elaborarea şi transmiterea către Guvern şi Parlament a unor propuneri de reglementare privind protecţia întreprinzătorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri;

h) elaborează strategii şi statistici referitoare la mediul de afaceri din România;

i) sancţionează financiar instituţiile publice sau private şi, în solidar, funcţionariicare, prin activitatea lor, au adus prejudicii activităţii întreprinzătorului;

j) colaborează cu instituţiile publice ale administraţiei centrale în scopul facilitării intrării şi ieşirii de pe piaţă a agenţilor economici.

k) sesizează instituţiile statului asupra eventualelor încălcări ale legii penale.

articol integral pe
http://www.andreeavass.ro/blog/2013/05/proiectul-de-lege-privind-protectia-intreprinzatorului/