Deşi în România economia creşte, pierdem poziţii strategice în rapoartele globale dedicate competitivităţii, semnalează comunitatea de experţi ai think tank-ului INACO (Iniţiativa pentru Competitivitate).

Din Raportul Global al Competitivităţii 4.0, reies punctele cele mai sensibile pentru România, unde reacţia ar trebui să fie urgentă şi de impact. Din cele 141 de ţări analizate, România ocupă locuri codaşe în domenii de o importanţă vitală – infrastructură rutieră, educaţie, antreprenoriat:Locul 133 la uşurinţa de a găsi angajaţi competenţi / cu abilităţile necesare; Locul 126 la asigurarea stabilităţii politice de către Guvern; Locul 125 la formarea gândirii critice în procesul de predare şi la mobilitatea internă a forţei de muncă; Locul 123 la timpul necesar începerii unei afaceri; Locul 119 la calitatea infrastructurii rutiere; Locul 113 la viziunea Guvernului pe termen lung, la abilităţile absolvenţilor de studii superioare şi la complexitatea tarifelor; Locul 111 în lume la calitatea trainingurilor vocaţionale şi la atitudinea privind riscul în afaceri.

Aspectele structurale critice care ţin de calitatea vieţii în România şi care se înrăutăţesc, în loc să se corecteze, ţin de:conectarea la reţeaua electrică – locul 157 din 190 de ţări analizate (în scădere cu 3 poziţii faţă de anul anterior, conform raportului „Doing Business” al Băncii Mondiale) obţinerea autorizaţiei de construcţie – locul 147 din 190 de ţări analizate în acelaşi raport (în scădere o poziţie faţă de anul trecut).

Capitala României – Bucureşti – pierde 1 poziţie în Raportul Global al Competitivităţii Urbane (2018-2019) şi se află pe locul 189 în lume. La Indexul Competitivităţii Economice, coboară 14 poziţii, ajungând pe locul 17, din 200 de oraşe analizate în clasamentul global al Inovaţiei Oraşelor în 2019.

Cea de-a patra ediţie a evaluării SNC publicată de organizaţia neguvernamentală INACO, la finalul iunii ianuarie 2020, arată că, în ultimul an de implementare a Strategiei Naţionale de Competitivitate (SNC) 2015-2020, doar 3 obiective sunt realizate din cele 27 stabilite de autorităţile publice româneşti. 16 obiective ale acestei strategii-cheie sunt neîndeplinite, unele înregistrând regrese semnificative, iar 8 ţinte asumate sunt îndeplinite parţial.

„Obiectivul major al oricărei ţări sau firme este competitivitatea. Ţintele sunt stabilite de către instituţiile publice – aşa, bune, rele cum sunt. Odată adoptate de către Guvern, ele devin obligatorii. Cu o proporţie de aproape 60% dintre ţinte nerealizate şi 30% parţial realizate, nu prea avem cu ce ne mândri în materie de acţiune efectivă, seriozitate şi consecvenţă. La intenţii şi declaraţii stăm bine, la fapte mai puţin”, declară Andreea Paul, preşedinta INACO.

www.adevarul.ro