România se poate inspira din bunele practici europene ale Suediei, Elveţiei, Finlandei sau Norvegiei pentru a oferi rapid românilor securitatea şi eficienţa energiilor curate, pornind de la capitalul uman şi infrastructura necesară accesului tuturor gospodăriilor, consideră preşedintele Iniţiativei pentru Competitivitate (INACO), Andreea Paul.

„Speranţa INACO este să putem contribui la construcţia unui sistem energetic european bazat pe durabilitate, securitate, accesibilitate şi incluziune reală pentru toţi cetăţenii”, precizează Andreea Paul într-un comunicat remis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, România se plasează pe locul 40 în clasamentul mondial al tranziţiei energetice, lansat recent de Forumul Economic Mondial. Din 115 ţări analizate, România a primit 59,3 puncte din maximum 100 posibile. România devansează câteva ţări ale UE, precum Polonia, Grecia, Cehia, Cipru, Croaţia, Ungaria, economii aflate în a doua parte a clasamentului mondial.

Clasamentul compară sectoarele energetice a 115 ţări şi evaluează cât de pregătite sunt acestea pentru tranziţia energetică. Indicele ETI este compus în proporţii egale din scorul pentru performanţa sistemului energetic şi scorul nivelului de pregătire pentru tranziţia energetică. Scorul pentru performanţa energetică este format din următorii indicatori: dezvoltare economică (33%), protejarea mediului (33%), securitate energetică şi acces la energie (33%).

Pe primele zece poziţii ale clasamentului se situează numai ţări europene, în frunte cu Suedia (74,9 puncte), Elveţia (74,3) şi Norvegia (73,4), topul fiind completat de Islanda şi alte 6 ţări din Uniunea Europeană.

Scorurile primite de România pentru triunghiul performanţei energetice sunt: protejarea  mediului – 59,7 puncte (locul 27 în lume); securitatea energetică şi accesul la energie – 85,1 puncte din 100 (locul 34); dezvoltare economică – 59,5 puncte (locul 71).

INACO propune, în acest context, lansarea unui sub-grup de lucru în cadrul GLEV – Grupului de Lucru pentru Economia Viitorului – pentru „Energie curată pentru toţi românii”, cu participarea reprezentanţilor de specialitate din domeniul civic, academic, universitar, privat şi public.

„Cu toţii suntem chemaţi să ne implicăm pentru a propune Guvernului, indiferent de culoarea lui politică, o foaie pragmatică de parcurs. Dezbaterea nu mai poate rămâne monopolul aparatului birocrat şi al unui număr restrâns de actori economici privaţi. Cadrul general al dezbaterilor va trebui să ţină cont de amploarea provocărilor tehnologice viitoare, de creşterea cererii de energie la nivel global cu 40% până în 2040, de creşterea preţurilor la electricitatea necesară uzului casnic şi a volatilităţii preţurilor materiilor prime, de tranziţia energetică europeană spre mai multă siguranţă, mediu durabil, eficienţă energetică şi spre protejarea consumatorilor vulnerabili din România. Esenţială pentru ţara noastră şi pentru UE este stabilirea unei structuri operaţionale public-private-civice care să stimuleze colaborarea şi să definească repere specifice şi planuri de acţiune cu ţinte clare”, se menţionează în comunicatul INACO.