Matei Bogdan
Publicat în 13 aprilie 2022, 11:39 / 232 elite & idei

Andreea Paul: Women in Tech – „Vrem să aducem în şcolile din România circa 1.000 de laboratoare digitale inteligente. O parte dintre acestea vor fi finanţate prin PNRR “

Andreea Paul: Women in Tech – „Vrem să aducem în şcolile din România circa 1.000 de laboratoare digitale inteligente. O parte dintre acestea vor fi finanţate prin PNRR “

♦ În prezent există 15 Smart Lab-uri lansate de INACO în şcolile din România. ♦ Investiţia optimă într-un astfel de laborator este de 100.000 de euro ♦ PNRR ar acoperi investiţia pentru una din cinci şcoli din România.

„Lucrăm în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale să încercăm absorbţia fondurilor europene prin PNRR pentru alfabetizarea digitală şi tehnologică a tuturor elevilor din România. Vrem să asigurăm accesul gratuit al elevilor la educaţia digitală inteligentă prin intermediul Smart Lab-urilor lansate de INACO“ a spus Andreea Paul, preşedinte al Organizaţiei Neguvernamentale INACO (Iniţiativa pentru Competitivitate) şi conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE, în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii Women in Tech, realizată de ZF în parteneriat cu Huawei România.

INACO reprezintă, spune ea, o comunitate de profesionişti voluntari, care s-au adunat pentru a veni cu alternative la politicile publice româneşti: „Ne-am centrat eforturile în ultimii cinci ani pe educaţie şi pe promovarea laboratoarelor educaţionale digitale inteligente“. Investiţia într-un astfel de laborator, în forma sa optimă, ar fi de circa 100.000 de euro, potrivit Andreei Paul. Au lansat proiectul în 2019, pentru elevi din clasele II – VIII, iar în prezent există 15 Smart Lab-uri, în Bucureşti, Ilfov, Călăraşi, Cluj, Oradea, majoritar în şcolile publice. „PNRR va acoperi cam una din cinci şcoli din România, restul de patru rămân în responsabilitatea comunităţilor locale. O parte din laboratoarele de până acum le-am creat din resurse proprii, din donaţiile unor companii private sau din finanţări publice locale – fie de la primării, fie de la consiliile judeţene. Şcolile private se autofinanţează.“

Pe baza experienţei primelor proiecte, Ministerul Educaţiei Naţionale a introdus în PNRR crearea a cel puţin 25 de astfel de laboratoare pe judeţ, până în anul 2025.

INACO a lansat anterior „Ghidul meseriilor viitorului“, cu care au trecut pragul şcolilor din mediul pre-universitar. În cadrul acestuia, vorbesc despre impactul roboticii, al imprimării 3D, inteligenţei artificiale, IoT şi al altor  exemple de domenii în care companiile din România se implică din ce în ce mai mult. Au observat că elevii erau interesaţi de partea practică a acestor domenii şi  şi-au propus să lanseze acest laborator în care noile tehnologii de care este nevoie pentru meseriile viitorului pot fi descoperite de elevi; în 2019 au pus în practică primul astfel de proiect.

În cadrul acestor laboratoare, una dintre direcţii ţine de echilibrul de gen: „Toată lumea are impresia că programarea este doar pentru băieţi, dar nu este aşa. Pentru a atrage interesul fetelor, care, oarecum, nu sunt stimulate nici de părinţi, poate nici de mediul familiar, şcolar, în ansamblu, să meargă în această direcţie, am adus în laboratoare şi o parte de digital-creativ, colaborarea pe echipe; în timp ce unii sunt pasionaţi de designul 3D şi lucrează la această componentă, alţii programează, concep tehnic componentele, alţii pot lucra la design sau la ce înseamnă un robot care preia, de pildă, emoţiile umane“.

Observă că, de obicei, cei mai mulţi participanţi sunt băieţi, dar există şi fete care au creat primii roboţi de la 6 ani. „Am observat însă, şi din rolul de părinte, că în clasele cu profil de matematică-informatică intensiv, un sfert dintre elevi sunt fete şi trei sferturi sunt băieţi. Mai târziu, lucrurile se mai echilibrează, dar aş vrea să dau mesajul că accesul fetelor la noile tehnologii trebuie să fie la fel ca în cazul băieţilor, apoi decid dacă domeniul li se potriveşte sau nu. Atunci când avem un laborator de sport sau unul de fizică într-o şcoală, nu înseamnă că toată şcoala devine sportiv de performanţă sau fizician, e doar încă o opţiune pusă la dispoziţia acestor tineri. Alfabetizarea digitală şi tehnologică este la fel de importantă precum alfabetizarea funcţională.“

În cea de-a patra iteraţie a proiectului Smart Lab lucrează cu un consorţiu de şase companii. „La fel cum au apărut laboratoarele de fizică după apariţia becului lui Edison, a electricităţii, în fiecare şcoală, la fel, în plină Revoluţie Digitală, avem nevoie de un Smart Lab în fiecare şcoală, nu doar în România, ci în toată lumea. Proiectul din România este însă este cel mai avansat la nivelul UE.“

În ceea ce priveşte evoluţia sa profesională, în spaţiul civic, în domeniul economic, dar şi în politică, Andreea Paul a spus: „Ca femeie, în spaţiul civic, mă simt ca peştele în apă. ONG-urile sunt dominate de femei, mai mult de jumătate sunt creaţii şi iniţiative civice feminine. Sigur că în domeniul economiei lucrurile sunt mai puţin echilibrate, dar oricum, stau mult mai bine decât în domeniul politic. Peste o treime din antreprenoriatul românesc este de gen feminin. În lumea politică lucrurile stau cel mai prost: avem extrem de puţine femei:  în Executivul României avem o doamnă în Guvern, iar în Parlament, sunt sub 20%. Ori asta se vede şi în decizia publică, şi în conţinutul politicilor publice care ar trebui să răspundă la provocările viitorului, nu doar la bombele dezamorsate ale trecutului“.

Raisa Radu, TAC Software Senior Engineer Huawei România, exemplul acestei ediţii a emisiunii de evoluţie profesională a unei femei în domeniul tehnologiei, este responsabilă de rezolvarea situaţiilor critice, a urgenţelor legate de reţea în cadrul Huawei România, având rolul de a face legătura între clienţii companii şi echipa locală de experţi şi R&D ai companiei, precum şi cu cei din sediul central. Ea a studiat la Universitatea Politehnica din Bucureşti, în cadrul Facultăţii de Inginerie Electrică, specializându-se pe ingineria produselor şi serviciilor electrotehnice, alegând ca domeniu în care să îşi dezvolte cariera telecomul. „Părinţii m-au îndemnat să merg înspre inginerie, amândoi fiind în domeniu. Nu pot spune că nu mi-a plăcut ingineria sau o anumită materie din facultate. Per total, m-a atras după primul an disciplina de inginerie electrotehnică şi m-am simţit în locul potrivit.“

A observat, încă din perioada studiilor, că „femeile tind să fie mai perfecţioniste decât bărbaţii; materiile de la facultate au fost la fel de accesibile pentru toată lumea. Nu există diferenţe nici în domeniul telecom, este important ca ele să îşi găsească un job care să le împlinească şi care să le aducă satisfacţii“.  

Este de părere că atât bărbaţii, cât şi femeile, au aceleaşi calităţi când vine vorba de domeniul tehnic, dar aportul pe care îl pot aduce femeile suplimentar ţine de inteligenţa emoţională: „Orice femeie care deţine inteligenţă emoţională poate reuşi în acest domeniu“. În ceea ce priveşte accederea la funcţii de Leadership, oferă ca exemplu compania pe care o reprezintă, care oferă programe de sponsorizare şi de mentorat femeilor care vor să avanseze în carieră, precum şi un mediu divers, esenţial pentru ca pe termen lung să existe satisfacţii pentru toţi angajaţii.  Ioana Matei

Sfaturile invitatelor Women in Tech pentru tinerele aflate la început de carieră:

Andreea Paul, preşedinte, INACO şi conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE:

Aveţi grijă ce domeniu de activitate vă alegeţi, să nu picaţi în capcana acelor industrii sau servicii aflate pe cale de dispariţie sau de transformare fundamentală prin automatizare.

Raisa Radu, TAC software senior engineer, Huawei România:

Găsiţi un job pe care să îl iubiţi şi faceţi ce vă doriţi în viaţă!

www.zf.ro

Ultima ora:

ObservatorCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

PoliticDan Mihalache: Am primit săptămâna trecută delegația consiliului local Baia Mare

EconomieVictor Negrescu: Deficitul bugetar va fi mai scăzut decât cel prognozat de CE

ExternGrațian Mihăilescu: Alte 23 de orașe au primit Mission Label la Bruxelles

SocialCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

EvenimenteVictor Vevera: ICI București a sărbătorit alături de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) 110 ani de la înființarea acestuia, prin lansarea NFT-ului „110 ani de Olimpism în România”

EditorialAlexandru Grumaz: Noua hartă strategică a Europei

CulturaCristina Popescu: Anul Avram Iancu, 200 de ani de la naștere



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe