de Andreea Roșca
MONDAY MEMO #39 // Luni, 16 noiembrie 2015

Imaginile săptămânii: în toată lumea, clădiri emblematice au fost iluminate în albastru, alb și roșu, în semn de solidaritate cu Franța și cu victimele atacurilor teroriste din Paris.

GUVERNUL LUI DACIAN CIOLOȘ. Premierul desemnat și-a anunțat echipa

Cabinetul. Dacian Cioloș, fost consilier al președintelui Comisiei Europene și fost Comisar pentru Agricultură, acum premier desemnat al României, a făcut publică echipa de 18 miniștri și trei miniștri delegați propuși pentru următorul Cabinet. O premieră este nominalizarea în Guvern a unui om care vine direct de la conducerea unei multinaționale: Costin Borc, viitor vice-premier și ministru al Economiei, până acum șef al CRH (Lafarge). Dar și numirea unor lideri din domeniul neguvernamental: Violeta Alexandru (Institutul pentru Politici Publice) sau Cristina Guseth (Freedom House).
Audierile. Parlamentul va audia, luni și marți, viitorii membri ai Guvernului României. Reprezentanții principalelor partide au declarat deja că vor sprijini Guvernul Cioloș. Un vot final asupra cabinetului e așteptat pentru ziua de marți.
PSD i-a făcut chiar o agendă viitorului premier, din care nu lipsesc solicitările de bani pentru primării (în ciuda faptului că excendentul bugetar al Guvernului Ponta s-a bazat în mare parte pe tăierea fondurilor pentru investiții locale) și majorările de salarii și pensii.
Planuri. Până la anunțarea unui program de guvernare, există două lucruri pe agenda viitorului premier: Profit.ro vorbește de spre intenția lui Cioloș de a crea un sistem de evaluare a administrației, pe modelul celui al Uniunii Europene și amintește lipsa lui de apetit pentru o majorare otova, a tuturor salariilor din sistemul bugetar.

O TRAGEDIE CARE SCHIMBĂ EUROPA. Atacurile din Paris pun valorile europene la încercare

Atentatele. 132 de oameni au fost uciși și peste 300 au fost răniți în Paris, vineri, 13 noiembrie, în decurs de aproximativ 30 de minute. Cele șase atentate coordonate au început cu o bombă la Stade de France, în timpul unui meci amical de fotbal între Franța și Germania – la care a participat inclusiv președintele Franței, Francois Hollande – au continuat cu focuri de automat la clubul Bataclan, unde 1.500 de spectatori s-au adunat pentru un concert rock; apoi la patru restaurante din centrul Parisului, pentru a se încheia, la ora 9.53 pm, prin detonarea unei noi bombe la Stade de France. Harta atentatelor aici.
Este cel mai dramatic incident întâmplat în Franța de la al doilea război mondial încoace, deși Europa nu fost deloc scutită de atentate în ultimii 20 de ani.
Cine sunt atacatorii. Atentatele au fost revendincate de ISIS, o grupare extremistă care a crescut în ultimii doi ani din Al Quaeda și care domină vestul Irakului și regiuni întinse din Siria, cu toate încercările statelor occidentale de a-I slăbi extinderea și puterea. Șapte dintre atacatori, au murit în timpul atentatelor, iar al optulea era, ieri seară, dat în urmărire de autoritățile franceze.
Atacul de vineri seara, scrie The Independent, e un nou tip de terorism, care combină tactici de guerillă, cu terorism urban și atacuri convenționale, ca răspuns la presiunea militară occidentală din ce în ce mai mare. Washington Post constată că aceasta este “prima operațiune majoră a ISIS în afara granițelor Orientului Mijlociu”.
Consecințe posibile. Faptul că unul dintre teroriștii morți în urma atacurilor de vineri seara era parte a unui grup de refugiați sirieni ce a intrat în Europa în octombrie, prin insula grecească Lesbos, e un detaliu semnificativ. Din ce în ce mai multe țări europene impun controale la frontiere și își închid granițele. The Economist remarcă faptul că din Cehia și Polonia până în Suedia (țara cu cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor), controalele și restricțiile se înmulțesc cu mare viteză. Iar în Germania, care ar trebui să primească în 2015 un milion de persoane, cancelarului Angela Merkel îi este din ce în ce mai greu să își mențină decizia de a păstra frontierele deschise.
Visul european al liberei circulații nu mai pare azi atât de dezirabil, pentru multe dintre țările din spațiul Schengen sau din afara lui.
Și, totuși. Pianistul Davide Martello a călătorit împreună cu pianul său 600 de kilometri, din Germania până la Clubul Bataclan din Paris, pentru a cânta o singură melodie, în memoria victimelor: Imagine. Împresionanta înregistrare video și povestea artistului aici.

ACEASTĂ CORPORAȚIE NUMITĂ ROMÂNIA. Cum se cheltuiesc bani pe care îi muncim în fiecare zi.

O ipoteză. Dacă România ar fi o corporație și noi toți am fi acționarii și clienții ei, am putea sancționa toate neregulile imediat. Prin vânzare de acțiuni, prin a nu mai plăti pentru produse care nu ne aduc valoare. Dar nu putem. Pentru că România e un monopol. Iar noi suntem captivi într-un sistem care ia decizii fără să țină seama de clienți sau de acționari. Deși plătim, în fiecare zi, pentru ca această corporație să continue să funcționeze, banii sunt de multe ori furați sau cheltuiți aiurea de angajați iresponsabili.
Abonamente pentru lumea de dincolo. Undeva, în departamentul de resurse umane al acestei corporații, niște angajați ai Caselor teritoriale de Pensii au plătit echivalentul unui milion de dolari (3,4 milioane lei) drept abonamente la tren sau la telefon pentru oameni care au murit demult, scrie Hotnews. Plus că le-au dat și ajutor de deces. În 2015, a mai reieșit din raportul Curții de Conturi, casele teritoriale de pensii au plătit și 8,8 milioane ei cu titlu de pensie unor oameni care, legal, nu se calificau la pensie.
Pensii speciale pentru cei aleși. Corporația România are un consiliu de administrație incompetent sau cu agendă ascunsă: prin Camera Deputaților a trecut, ca prin brânză (adoptare tacită, fără dezbatere sau vot), proiectul de lege care spune că primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene au dreptul la pensii speciale, cumulate cu pensia normală. Senatul e cameră decizională, deci mai există o șansă. Dar să nu ne relaxăm încă: în Parlament se află o altă lege pentru pensii speciale – pentru deputați și senatori. Întoarsă de președintele Iohannis de la promulgare. Le-ar fi dat dreptul la pensii de până la 4.000 de lei pentru gestul de a fi servit în Parlament.
10% pe linie. Săptămâna trecută, Camera Deputaților (cameră decizională) a trecut cu o majoritate covârșitoare decizia care stabilește o creștere de 10% pentru toate salariile bugetarilor de la 1 decembrie. Bun așa: o chetuială de 1,3 miliarde de euro anual, fără diferențiere, fără criterii de performanță (cum constată Mona Dîrțu), pentru toți cei 1,2 milioane de angajați (un sfert din angajații din economie), pe care îi plătim fiecare dintre noi. Strecurată pe șest, în ultimul moment, în legea care crește cu 25% salariile în sănătate. Cu toate măsurile din ultimul timp, deficitul se duce anul viitor către 3,8%, constată Gursdeguvernare.ro. Culmea culmilor: liderii partidelor anunță, nonșalant, că decizia de aplicare a legii aparține viitorului guvern. Ei să vadă dacă are loc în buget, ei să scoată castanele din foc.
În loc de concluzie. “Sistemul” pe care punem întreaga responsabilitate pentru ceea ce nu funcționează în Corporația România e făcut din astfel de decizii mici sau mari, strecurate, ascunse, împinse sau la vedere, care trec nesancționate și nediscutate în timp de noi ne vedem de alte treburi.

ANTREPRENORUL ANULUI. Cine este Levente Hugo Bara?

Premiul. EY România a decernat, pentru al doilea an consecutiv, titlul de Antreprenorul Anului în România. Au fost 48 de competitori pentru trei categorii de premii: Emerging Entrepreneur (compania cu cea mai interesantă ascensiune), Social Entrepreneur (companie cu o misiune socială dincolo de profit) și Entrepreneur of the Year.
Lista celor șase finaliști pentru marele titlu i-a inclus pe Levente Hugo Bara (Supremia Grup), Vasile Armenean (Betty Ice), Doina Cepalis (Te-Rox Prod), Philip Cox (Cramele Recaș), Florin Madar (Temad Grup), Marinela și Ion Dragoi (Pet Star Holding).
Povestea lui Vasile Armenean – omul care a fugit înainte de 1989 din Mediaș pentru a emigra în Australia, a devenit apoi, surprinzător, proprietarul unui chioșc de înghețată în Suceava și, mai târziu, dar la fel de surprinzător, liderul pieței românești de înghețată – e cuprinsă în cartea “Cei care schimbă jocul”, carte publicată de autoarele acestui newsletter.
Câștigătorul. Levente Hugo Bara vine din Alba Iulia. “Am fost un copil sărac, nu am avut sprijin decât din partea bunicilor”, spune Bara în paginile de prezentare pentru nominalizare. Are 39 de ani, un doctorat în tehnologia produselor alimentare și e pasionat de vinuri și de modelul japonez Kaizen, care în traducere liberă înseamnă “schimbare pentru mai bine”.
Firma pe care a fondat-o în 2000, Supremia Grup are o cifră de afaceri de 35 de milioane euro și este liderul pieței de condimente și ingrediente alimentare. În 2011, fabrica pe care a inaugurat-o la Alba Iulia a fost considerată cea mai modernă din sud-estul Europei – printre altele, funcționează integral cu energie solară. Condimentele și ingredientele alimentare de aici ajung pe patru continente. Levente Bara a vorbit cu mare naturalețe la Gala EY despre cum tocmai a deschis o companie în Statele Unite și despre firma din Indonezia pe care Supremia a înființat-o cu un partener local.
Mai departe. Levente Bara va reprezenta România în 2016 la Monte Carlo, la finala mondială EY Entrepreneur of the Year.

SUBIECTE DE CONVERSAȚIE

NOROC CĂ ECONOMIA ÎNCĂ POATE. Eurostat a publicat datele statistice pe trimestrul trei din 2015: economia României a crescut cu 3,6% față de aceeași perioadă din 2014, la egalitate cu Polonia și depășită doar de Cehia, cu 4,5%.
Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) estimează o creștere de 3,7% pentru România în 2016, cu unele mari semne de întrebare: întârzierile nepermise de investiții în infrastructură, un climat de afaceri nu foarte prietenos și o groază de companii neperformante care atârnă ca pietrele de moară.

CREDITUL, IAR FRATE CU ROMÂNUL. Creditele de consum s-au reîntors la nivelurile de dinaite de criză: 11 miliarde lei în primele nouă luni, conform ZF. Nu dați, totuși, buzna la bancă fără să cugetați un pic: costul de finanțare în septembrie a fost de 10,9%, cu un punct mai mare ca în august. Spre comparație, ROBOR, dobânda de referință a pieței bancare (indicator în funcție de care se calculează și dobânzile la creditul de consum) a fost de aproximativ 1,45% în septembrie și a coborât în noiembrie sub 1,1%, minim istoric pentru piața monetară din România. Ce e între 1,1% și 10%? Ar fi bine să vă întrebați bancherul înainte de a semna pentru un credit.

VĂ AȘTEPTAȚI LA CIOCOLATĂ? Știm cu toții cum arată un automat de băuturi, dulciuri sau gumă: introduci o fisă, apeși un buton, cade produsul selectat. OK. Acum imaginați-vă o clădire de cinci etaje, din sticlă. Și o fisă în valoare de câteva zeci de mii de dolari. Exact. Introduceți fisa în fanta aparatului-clădire. Ce credeți că apare la ușă? Gumă de mestecat? Nu. Apare o mașină. Carvana, o companie de vânzări auto online a construit în Nashville un automat imens, operat cu fise, care distribuie mașini. Mașina tot trebuie plătită și formalitățile făcute, dar livrarea e seducătoare.

N-AI VREA SĂ NĂȘEȘTI UN “COLIBRI”? “Hummingbird” e cea mai ușoară bicicletă pliabilă din lume. Cântărește 6,5 kg – cât un pepene moderat – și e alcătuită din fibră de carbon. Doi tineri români – Petre Crăciun și Ligia Stan sunt co-fondatori ai companiei. Nu e neapărat ieftină, dar puteți avea dintre primele produse vreodată: Hummingbird e în plină campanie pe Kickstarter.

“COPILUL MEU E NEASCULTĂTOR”. Foarte bine. Un studiu citat de Washington Post emite o ipoteză interesantă: copiii neascultători câștigă mai mult ca adulți și au șanse mai mari de a deveni antreprenori. Studiul a urmărit 745 de oameni pe parcursul a 40 de ani. “Copiii cu un grad ridicat de inteligență care sfidează autoritatea și nu acceptă starea de fapt tind să gândească outside the box, ceea ce îi avantajează din punct de vedere creativ” scrie Lauren Knight, autorul articolului.

ELON MUSK ȘI ÎNTREPRINDERILE LUI IMPOSIBILE. Luni, 23 noiembrie, Inc.com va anunța câștigătorul titlului de Compania Anului la nivel global. Favorit este Elon Musk, fondatorul Tesla Motors, Space X, Solar City și Hyperloop, un antreprenor cu ambiția de a schimba din temelii felul în care ne deplasăm și în care producem sau consumăm energie. Musk e considerat unul dintre geniile inovației, într-o galerie care include titani precum Thomas Edison, Henry Ford sau Steve Jobs. Tim Urban scrie un articol excelent despre cum arată mintea lui Musk pe dinăuntru. Iar Publica tocmai a lansat versiunea în română a cărții despre Elon Musk și misiunea lui de a construi un viitor care pare science fiction. Merită.

DE UNDE BANI? Ministerul Fondurilor europene deschide o schemă nouă de finanțare pentru viitori antreprenori în industriile creative. Finanțarea nerambursabilă are o limită de 25.000 de euro, iar condițiile se găsesc aici.
Ca alternativă, Nextebank a lansat creditul EaSI (pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială), garantat de Comisia Europeană și Fondul Europen de Investiții. Fondul total pentru România e de 25 de milioane de euro, pentru aproximativ 2.000 de antreprenori din aproape orice domeniu. Nu e nevoie de avans sau garanții, dar condiția este să aibă cel puțin un an de operare, afaceri mai mici de 2 milioane euro și nu mai mult de 10 angajați.

CEI MAI PUTERNICI. Forbes a publicat clasamentul celor mai puternici oameni de pe planeta în 2015. Îngrijorător, dar oarecum justificat, primul loc e ocupat de Vladimir Putin, urmat de Angela Merkel și Barack Obama. Doi antreprenori, Bill Gates (Microsoft) și Larry Page (Google) se află pe locurile 6 și 10.