OraNoua.ro
Publicat în 21 octombrie 2015, 13:25 / 285 elite & idei

Andreea Roșca: Cât de aproape e următoarea furtună economică, unde sunt cei mai mulți miliardari, ce fac parlamentarii când nu ne uităm la ei și câteva subiecte proaspete de conversație

Andreea Roșca: Cât de aproape e următoarea furtună economică, unde sunt cei mai mulți miliardari, ce fac parlamentarii când nu ne uităm la ei și câteva subiecte proaspete de conversație

de Andreea Roșca

“Ofertele avansate de Guvern sunt în bataie de joc. Următorul proprietar nu va fi statul român” a spus Bogdan Grabowski, avocatul moștenitorilor operei “Cumințenia Pământului”. Singura sculptură de mici dimensiuni a lui Constantin Bâncuși aflată încă în România este evaluată la 20 de milioane de dolari. Ministerul Culturii, care are dreptul la prima ofertă, e dispus să dea cel mult 3,5 milioane de dolari.

____________________________________________

A PATRA PIAȚĂ DE OUTSOURCING. De ce e România o destinație
Cu 50.000 de oameni în industria de externalizare a unor procese de business, România este unul dintre cele mai interesante centre globale. Economica.net publică o analiză care pune țara noastră pe locul 4 global, după Vietnam, Filipine și Bulgaria. Principalele noastre atu-uri sunt legate de numărul mare de vorbitori de limbi străine, de numărul mare de absolvenți de facultate și de costurile relativ reduse cu salariile – în funcție de gradul de dificultate și de sprecificul activității, salariile lunare merg de la 800 lei la 2.500 lei. Ceea ce e, de fapt, cuprins între salariul minim și puțin peste salariul mediu pe economie. Așa se explică, probabil, de ce un angajat în industria respectivă părăsește domeniul după șase luni, dacă nu este între timp promovat.
Analiza arată o creștere cu 20% a domeniului în următorii doi ani și conține detalii interesante despre cine sunt principalele companii prezente în România.
De remarcat că în studiul “Where in the World”, realizat de Cushman&Wakefield, România se afla în 2014 pe primul loc in lume.
____________________________________________

ISPRĂVI DE ANTREPRENORI. Câteva companii tinere și produsele lor inteligente
•Vector, în magazine. Ceasul inteligent românesc Vector Watch a fost lansat în România și costă între 300 și 500 de euro. Principalul său atu, pe o piață dominată de companii globale, este autonomia de 30 până la 45 de zile. Startup-ul care a dezvoltat produsul îl are printre fondatori pe Andrei Pitiș, iar printre investitori pe Radu Georgescu. Echipa e condusă de fostul CEO al Timex, iar designul de Steve Jarvis, cel care a proiectat brățările pentru fitness Nike. Ambiția Vector Watch este să ajungă între primii cinci campioni globali.
•Waldo, în Estonia. Waldo Bike, o companie românească fondată în 2014, lucrează la o alarmă inteligentă pentru “bicicliști urbani”. Alarma funcționează ca un sistem de urmărire și averizare și se montează direct pe bicicletă. Fondatori sunt trei tineri pasionați de ciclism, care și-au propus să lanseze dispozitivul la începutul anului viitor. Pentru moment, echipa Waldo se află în Estonia, la Buildit, un accelerator pentru companii de hardware, fiind singura echipă românească acceptată.
•Scooterson, gata de lansare. La Arad s-a născut un scooter inteligent: conectat la telefon, fără accelerație și fără cheie de contact. Vehiculul – o combinație cu o trotinetă – înțelege cât de repede vrei să mergi după cât de puternic dai din picior :). Scooterson, un gadget urban colorat și cu personalitate, este gata să primească precomenzi la finalul lunii octombrie.
•Loadme, îngerul camioanelor. Prima platformă de matching între transportatori și marfă din Asia este fondată de un român. Sebastian Ștefan a plecat în Asia după ce a dat greș cu patru afaceri în România. Loadme, fondată în 2014, funcționează precum un Uber pentru transportatori și are deja aproape 1.500 de companii pe platformă, deocamdată doar din Emiratele Arabe Unite.

____________________________________________

O NOUĂ FURTUNĂ ECONOMICĂ? De ce știrile despre următoarea criză globală nu trebuie luate ad literam

Începutul lunii octombrie a pus pe masă o grămadă de știri și rapoarte despre starea economiei planetei. În 7 octombrie, două “instituții” respectate averizau că avem motive serioase de îngrijorare.
•Larry Summers, profesor la Harvard și fost șef al Trezoreriei Americane publica în Washington Post un editorial care afirma că “Economia globală este într-un serios pericol”: lumea, susține Summers, intră într-un cerc vicios în care economiile dezvoltate nu sunt capabile să crească decât timid, ceea ce încetinește creșterea în țările emergente, ceea ce lovește și mai tare țările dezvoltate. Cu dobânzi aproape zero, locul de manevră în politica monetară (scăderea dobânzilor pentru a stimula creșterea) este foarte mic. Guvernele din țările avansate trebuie să recunoască evidența: singura ieșire din capcană este creșterea deficitelor bugetare și investițiile directe în economie. Într-o lume cu dobânzi zero, limitele de deficit de 3% nu mai au foarte mare susținere.
•În aceeași zi, Fondul Monetar Internațional publica Raportul Global de Stabilitate Financiară care avertiza că nu e nevoie de un scenariu catastrofic pentru a debalansa toată economia plantei. Țările emergente au luat cu 3.300 miliarde dolari mai multe credite decât pot duce, creșterea încetinește în China și economiile în dezvoltare se împrumută mai scump, pentru că sunt mai riscante. Un mic șoc în oricare din aceste zone e suficient.

Care-i treaba cu China? China este punctul în jurul căruia se așează ecuația. Creșterea spectaculoasă a celei de-a doua economii a planetei a ajutat economia globală să-și revină după criza din 2008. Țara a înghițit cu nesaț tot ceea ce putea cumpăra: din 2010 până în 2013, China a turnat mai mult ciment decât Statele Unite într-un secol. Din Brazilia până în Germania (pentru care China e a patra piață), ieșirea din criză a depins de creșterea Chinei.
Dar China încetinește: de la ritmuri de 10%, se îndreaptă către 6,5%-7%. Chiar dacă e enormă (economia globală crește cu doar 3%, iar Europa cu mai puțin), o astfel de creștere e catalogată adesea ca “dezamăgitoare”. Încetinirea se transmite ca o undă de șoc în toată lumea, mai ales către piețele financiare deja nervoase.
Un detaliu important: PIB-ul Chinei e azi 10.300 miliarde de dolari, față de 2.300 miliarde în 2005. O creștere de 6% produce un efect mult mai mare acum, decât o creștere cu 10% acum câțiva ani.
Aici se află o foarte cuprinzătoare analiză despre cum arată impactul global al Chinei.
Economistul Anatole Kaletsky scrie în The Guardian că “țara ar trebui să poată evita o prăbușire financiară”.

Care-i treaba cu piețele financiare? E finalul unui ciclu în care cantități nelimitate de bani au curs către țările emergente. O “bulă” de datorie privată în valoare de 30% din PIB-ul țărilor emergente a crescut în ultimii ani. China, spune șeful Stabilității Financiare a FMI, e de departe în cea mai critică zonă: creditul în exces înseamnă un sfert din venitul național. Pentru prima oară în 30 de ani, mai mulți bani vor ieși din piețele emergente decât cei care intră: un raport al Institute for International Finance estimează că ieșirile nete de capital vor totaliza 541 de miliarde de dolari în 2015.
Din Brazilia până în Rusia și China, fuga banilor se traduce în posibile falimente ale corporațiilor și probleme majore ale băncilor locale. Ca să nu mai vorbim despre creșterea costurilor pentru datoria guvernelor. Brazilia e deja catalogată ca “junk” din punct de vedere al riscului pentru creditorii internaționali și se află în recesiune.

Cheia întregii povești. Se află tot în China. A cărei economie iese din zona creșterii accelerate bazată pe investiții finanțate din credit și cheltuieli guvernamentale și intră într-o perioadă de așezare, bazată pe mecanisme de piață, consum, comerț exterior, scrie Anatol Kaletsky în The Guardian. Și al cărei sistem de guvernământ va trebui să administreze “aterizarea”, astfel încât să nu provoace șocuri întregii economii globale. Ceea ce nu va fi simplu: în august, devalorizarea controlată a monedei locale a provocat un șoc financiar, ștergând o valoare 5.000 de miliarde de dolari de pe fața pământului.

Care este miza? Întreaga economie globală. China singură nu poate rezolva problema creșterii firave, dar o poate înrăutăți considerabil: dacă turbulența financiară continuă, o prăbușire a investițiilor publice și private poate înjumătăți creșterea economică a Chinei, estimată la 6,3% pentru 2016. Cu doar 3% creștere în China, economia europeană ar fi într-o gravă problemă, aproape de stagnare.
Pentru o privire asupra Europei, The Economist a realizat o hartă detaliată.

De urmărit. Azi, 19 octombrie, China anunță creșterea economică pentru trimestrul trei. Un sondaj printre economiști indică o creștere de 6,8%, de la 7% în primele două trimestre.
____________________________________________

ATENȚIE LA PARLAMENT. Câteva întâmplări, nu neapărat fericite
În timp ce ne vedem cu toții de treabă, în Parlament se întâmplă lucruri interesante. Ultima săptămână a adunat o grămadă de vești, unele absurde, altele bune într-o lume ideală. Ceea ce România nu e încă.
•Poliția profesorilor. Pe 13 octombrie, 50 de parlamentari de la PSD și UNPR au propus un proiect de lege care transformă educatorii în autorități publice. Pe scurt, dacă un copil nu dovedește respect sau agresează un profesor, va fi mai aspru sancționat decât dacă se întâmplă invers. Proiectul mai spune că faptele sesizate de un profesor “se prezumă a fi reale până la momentul demonstrării situației contrare”. O lege care ar putea transforma școala din instituție de educație în instituție de aplicat sancțiuni și pe elevi în presupuși infractori. Performanța în educație ar fi, într-adevăr, garantată.
•Adrese de email obligatorii. Liberalul Teodor Atanasiu a depus la Senat un proiect de lege care stabilește că toate firmele primesc la înregistrare, pe langă codul fiscal, o adresă de email identică. Aceasta devine sediu electronic și e folosită pentru toată corespondența oficială. Intenția e bună: să eliminăm hârtiile care se pierd prin poștă. În realitate, sute de localități din România nu sunt conectate la internet, așa cum observă Sorin Grindeanu, Ministrul pentru Societatea Informațională. În plus, proiectul ia răspunderea de la autoritatea care trimite informări și o pune pe umerii celui care primește, pe principiul, “eu ți-am trimis email…”.
•Care dezbatere? Noi suntem la Moaște. Miercuri era programată în Comisia Buget-Finanțe din Camera Deputaților dezbaterea finală pe legea care să rezolve problema împrumuturilor în valută. S-au adunat oameni din BNR, de la Finanțe, de la Comisia de Prognoză, de la ANPC, de la Asociația Băncilor. Surpriză, însă. Parlamentarii își luaseră liber pentru a vizita Moaștele Sfintei Parascheva. Neanunțat, desigur. Oaspeții au fost frumos invitați la o discuție informală, dacă tot se aflau pe acolo. Miza principală o reprezintă peste 75.000 de contracte de credit în franci elvețieni și o sumă între 0,6% și 0,8% din PIB, pierderi potențiale ale băncilor. Ne auzim pe acest subiect săptămâna care vine, au zis parlamentarii.
•Noi și neamul nostru. Agenția Națională de Integritate a găsit 32 de parlamentari care și-au angajat rudele prin diferite funcții în Legislativ sau în cabinetele parlamentare. E al doilea lot, după alți 22 decoperiți de ANI. În total, cam 10% din numărul total de senatori și deputați.
•Cum a picat Agenția pentru Valorificarea Bunurilor Sechestrate. Senatul a trântit, marți, propunerea de lege a Ministerului Justiției pentru înființarea unei instituții care să se ocupe de vânzarea bunurilor sechestrate provenite din infracțiuni. Greu de spus de ce. Cert este că o treime dintre senatori nici n-au fost în sală. Dintre cei care au fost, o treime s-a opus. Miza este o sumă de cel puțin 300 de milioane de euro care ar trebui să se întoarcă în buget. Liviu Dragnea s-a enervat puțin că oamenii nu vin la muncă și a promis că proiectul va trece cu siguranță la Camera Deputaților.

____________________________________________

MULȚI, DAR TOT MAI BOGAȚI. China are mai mulți miliardari decât Statele Unite
Pentru prima dată în istoria clasamentelor gobale, China numără mai mulți oameni cu averi de peste un miliard de dolari decât SUA, conform Hurun Institute. Numărul lor este de 596, cu 242 mai mulți decât anul trecut și cu 60 mai mult decât SUA.

Cine cel mai bogat? Primul pe listă este Wang Jianlin, un magnat al proprietăților imobiliare și fondatorul grupului Dalian Wanda, cea mai mare companie globală de real-estate comercial și cel mai mare operator de săli de cinematograf din lume. Averea îi este evaluată la peste 34 miliarde de dolari și a crescut cu 50% în ultimul an. Jack Ma, celebrul fondator al Alibaba Group, coboară pe treapta a doua.

Câteva cifre interesante. Sunt 1877 de milionari în China cu averi de peste 300 de milioane de dolari. 200 dintre aceste averi s-au dublat în ultimul an. În total, au plătit 100 de miliarde de dolari taxe (cam două treimi din PIB-ul României), dar n-au contribuit cu mai mult de 4% la veniturile din taxe ale guvernului chinez. 95% dintre ei sunt “self made” și doar 5% și-au moștenit averile. Numărul milionarilor a crescut în ultimul an cu 30%.

Și încă ceva. China detronează Statele Unite și la dimensiunea clasei de mijloc. The Telegraph citează un raport al Credit Suisse, conform căruia sunt 109 milioane chinezi care fac parte din această categorie, față de 92 milioane în Statele Unite.

De ce e important? Asia va fi scena unei creșteri impresionante a clasei de mijloc, în ciuda prognozelor care spun că economiile din zonă încetinesc. China concentrează o cincime din populația lumii și 10% din avuția globală.
____________________________________________

O GAURĂ NEAGRĂ. Cât costă companiile de stat economia
Un raport al Ministerului de Finanțe face un bilanț uluitor al companiilor administrate de statul român: la finalul anului 2014 aveau datorii de 5,5 miliarde euro și plăți restante la bugetul de stat și alți creditori de 800 de milioane de euro. Cursdeguvernare.ro analizează toată povestea și observă că, în companiile de stat inactive, salariul mediu a fost, culmea, mai mare decât la cele active. Managementul privat a fost, evident, un eșec, drept pentru care guvernul a devis să schimbe regulile. Doamne ajută!

____________________________________________

SUBIECTE DE CONVERSAȚIE

1. Nobel pentru economie. Angus Deaton, profesor la Universitatea Princeton, este câștigătorul Premiului Nobel pentru Economie pentru “analizele sale în domeniul consumului, sărăciei și bunăstării”. The Economist face un portret cuprinzător al profesorului de 69 de ani care a readus economia înapoi în viața reală: de la măsurarea felului în care oamenii răspund la o modificare de preț, la înțelegerea relației între consum și venituri.

2. Politicienii iau lecții de la antreprenori. În SUA. Cum va arăta munca în viitor e un subiect important pe agenda candidaților pentru alegerile prezidențiale americane de anul viitor. Politicienii, Hillary Clinton printre ei, explorează în detaliu modelele de business și impactul companiilor care alcăturiesc “the gig economy”, economia bazată pe muncă pe termen scurt. De la Uber la Airbnb, aceste companii creează aproximativ o treime din joburile americane. New York Times explorează în detaliu de ce încearcă politicienii să înțeleagă fenomenul.

3. Ce să le explicați copiilor. Vor lucra până la 100 de ani, scrie The Guardian. Între 30% și 80% din slujbele care există azi vor dispărea în următorii 10-20 de ani. Carierele pe viață tind să dispară, înlocuite de ceea ce se numește “portofoliu de cariere”: într-o viață, ar putea avea 40 de joburi și zece cariere diferite.

4. Bancherului vostru n-o să-i placă. Până în 2025, băncile vor avea de înfruntat o competiție crâncenă din partea unor stratup-uri din tehnologie, scrie MarketWatch.com. În joc e o cotă de 10% până la 40% din venituri și până la 60% din profituri. Bătălia cea mai grea se va da în industria de consumer finance.

5. Mai bine v-ați plăti ratele. Industria de recuperatori de creanțe din România prosperă dintr-o afacere simplă: băncile își vând portofoliile de neperformante la o fracțiune din valoarea contabilă către recuperatori. Care presează datornicii să plătească toată datoria. Ratele de profit sunt de până la 500%, iar tehnicile recuperatorilor sunt de-a dreptul mafiote, scrie Gândul.
În România sunt 3 milioane de datornici în executare silită și aproximativ 700.000 de dosare de cesiune de creanțe. Un proiect de lege care spune că un recuperator nu poate cere mai mult de 100% față de prețul cu care a cumpărat creanța de la bancă a trecut de Senat.

6. Pe bune? Taxa reală pe munca integral fiscalizată e de 106%, a calculat cursdeguvernare.ro. Cu alte cuvinte, dacă vrem să cheltuim 1.600 de lei, trebuie să fim plătiți cu 3.300 de lei.

7. Singura zonă din tehnologie unde prețurile nu au scăzut. Un grafic în Business Insider care vorbește singur: de-a lungul ultimilor 18 ani, toate prețurile au scăzut dramatic în aproape toate domeniile, mai puțin unul: cablu, televiziune prin satelit și radio. Lipsa de competiție poate fi un motiv: în majoritatea locurilor, consumatorii au de ales între cel mult trei furnizori de echipamente și servicii. Analiza se referă la Statele Unite, dar e probabil că am obține rezultate asemănătoare și în România.

8. Cresc investițiile. Străine. În primele opt luni, investițiile străine directe au crescut cu aproape 62%, la 2,3 miliarde de euro. Spre comparație, anul trecut au fost de 1,4 miliarde euro în aceeași perioadă, scrie Ziarul Financiar.

9. Bani proaspeți pentru antreprenori. Două fonduri noi de investiții caută ținte în Europa. Octopus Ventures a anunțat un fond de 140 de milioane de dolari ce oferă capital de creștere pentru companii în faza de consolidare. Highland Europe a lansat un fond de 332 milioane de dolari pentru investiții în companii antreprenoriale europene din industria de tehnologie aflate în faza de creștere.

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

PoliticNicuşor Dan: Nu se pune problema ca stimulentele pentru nou-născuţi sau voucherele materna să nu mai fie plătite

EconomieCosmin Ghita: Societatea Nationala Nuclearelectrica launches the 2021-2023 Scolarship program “The Young Nuclearist”

ExternManuela Catrina: Despre #suveranitate tehnologica si #semiconductori. Cum poate #Romania contribui la acest efort european

SocialMarian Staș: Reportaj la singura școală rurală care va funcționa după programul lui Iohannis „România Educată”

EvenimenteVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

CulturaDoina Banciu: Tradiție și continuitate în valorificarea patrimoniului imaterial, ediția I

EditorialAlina Bârgăoanu: 11 septembrie și noul Internet



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe