de Andreea Roșca

MONDAY MEMO #37 // Luni, 2 noiembrie 2015

Vineri, 30 octombrie 2015, un incendiu a izbucnit în Clubul Colectiv din București, în timpul unui concert live. 30 de oameni au murit, 140 se află în diferite spitale din București, dintre care aproximativ 90 în stare gravă sau critică. Este cea mai mare tragedie din istoria post-1989 din România. Spitalele au în continuare nevoie de sânge pentru zilele ce vin. Puteți dona la Centrul de Transfuzie din București. De asemenea, aici se află o listă în curs de actualizare cu diferite nevoi ale spitalelor care tratează victimele incendiului de vineri. Dacă doriți să ajutați în orice alt fel, contactați-ne.

„Nu am solicitat o întrevedere cu premierul României, Victor Ponta. Suntem de părere ca domnia sa trebuie să stea de vorbă cu alte instituții. Știți că premierul este urmărit penal și trimis în judecată” a spus Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul German. Krichbaum a condus o delegație de parlamentari germani care a avut întâlniri cu diferiți oficiali români la București. Unele lucruri pur și simplu nu pot fi aranjate în spatele ușilor.

CUM N-AVEM MODELE? Lista celor mai admirați CEO din România

Lista. În fiecare an, revista Business Magazin întreabă oamenii din business cine din comunitatea lor merită să fie nominalizat într-o listă a admirației. În 2015, primul loc este al lui Dragoș Pavăl, fondator și CEO al Dedeman, cel mai mare retailer DIY și cea mai mare companie antreprenorială din România. Dacă nu apar cine știe ce surprize, Dedeman va depăși anul viitor pragul de un miliard de euro vânzări.
Clasamentul. Pavăl a intrat în clasamentul primilor 10 abia în 2012, de unde a urcat rapid pe locul 3 anul trecut și pe prima poziție anul acesta.
Interesant este că opt din primele 10 locuri sunt ocupate de antreprenori (în 2010, erau doar 3):
Dragoş Pavăl (Dedeman)
Florin Talpeş (Bitdefender)
Steven Van Groningen (Raiffeisen Bank)
Iulian Stanciu (Emag)
Mariana Gheorghe (Petrom)
Mihai Marcu (Medlife)
Radu Georgescu (Gecad)
Jean Valvis (Valvis Holding)
Dragoş Petrescu (Grupul City Grill)
Raul Ciurtin (Albalact)
Cine sunt? Povestea “călătoriei” fraților Dragoș și Adrian Pavăl din satul Bogdănești, Suceava către vârful business-ului din România e unul dintre capitolele cărții noastre, “Cei care schimbă jocul”. La fel ca povestea nașterii Bitdefender, a pariului pe care Mihai Marcu l-a făcut când Medlife era un cabinet ca multe altele, sau cea a înlănțuirii de evenimente din care Dragoș Petrescu a clădit City Grill.

UNA CALDĂ ALTA RECE. Cum a modificat Guvernul Codul Fiscal după aprobarea în Parlament

La o lună și ceva după ce Palamentul a votat Codul Fiscal, Guvernul a aprobat săptămâna trecută câteva modificări importante prin Ordonanță de urgență. Deși nimeni nu l-a crezut atunci, premierul Victor Ponta a găsit calea de a fenta criticii unei relaxări fiscale exagerate și a rezolvat prin ordonanță de urgență ce a zis că rezolvă. Cu prețul încălcării principiului conform căruia Codul Fiscal nu poate fi modificat cu mai puțin de 6 luni înainte de aplicare. Principiul s-a obișnuit oricum să fie maltratat.
Vești bune. În esență, impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%; TVA la apă potabilă și pentru iriganții scade de la 24% la 9%; pragul pentru microîntreprinderi crește la 100.000 de euro și impozitarea merge de la 1% la 3% pe venit, în funcție de numărul de angajați; învățământul particular preuniversitar nu mai datorează impozit pe profit. Textul Ordonanței de urgență aici.
S-ar putea să nu vă placă. De la 1 ianuarie 2016, asigurările de sănătate se plătesc pentru toate veniturile (salarii, investiții), indiferent dacă există sau nu un venit din salariu. În două feluri: separat pentru salarii, plafonat la 5 salarii medii brute pe economie și separat pentru venituri din investiții și dividende, cu același plafon. În traducere: la nivelul maxim, un om plătește de două ori cam 2.000 euro pe an pentru același serviciu, adică asigurarea publică de sănătate.
Ce spun cifrele. Greu de zis dacă toată povestea va sta în picioare pe termen lung. Potrivit cursdeguvernare.ro, impactul în buget e calculat la 2,6 miliarde lei pentru 2016, adică 0,3% din PIB. Tot cursdeguvernare.ro observă că optimismul premierului Ponta, care se bizuie pe încasări mult mai bune la buget, primește o notă de subsol: în septembrie, pentru prima dată în acest an, încasările din TVA au fost mai mici ca în 2014. Bugetul continuă să opereze pe plus la nouă luni, în mare parte datorită unor venituri mai bune, dar și pentru că investițiile din bani publici sunt înghețate. Încep însă să se subțieze argumentele: cheltuielile au crescut în septembrie cu peste 16%, dar veniturile cu doar 2,1%. De luat aminte: creșterea la salarii este de 10% în septembrie, fără să punem la socoteală ce urmează. De exemplu creșterea neanunțată de aproximativ 62% a salariilor din Finanțe.
În concluzie. Ordonanța de urgență trebuie trecută prin Parlament. Greu de crezut că va comenta cineva. Ea e o veste bună mai ales pentru sutele de mii de companii foarte mici, cu proprietari care adesea trăiesc din dividende. Iar 2016 e an electoral. Dar în ritmul de creștere a cheltuielilor bugetului, e încă un mister cât va rezista relaxarea fiscală, dincolo de 2016. Cât despre predictibilitate, rămâne cum ne-am obișnuit. România e pentru cei cu apetit pentru incertitudine.

DEPENDENȚI. Ce fac românii când nu stau lipiți de mobile

Nu știm. Dar știm ce fac cu ele. Aproape 90% din populația țării are un telefon inteligent, a aflat EY în urma unui studiu recent.
Dacă tot avem fiecare dintre noi câte unul, măcar să știm că își merită banii pe care i-am cheltuit: studiul EY constată că 20% dintre cei întrebați ar fi în stare să plătească peste 2.000 de lei pentru un dispozitiv mobil (telefon, tabletă, ceas, brățări de fitness). Așa că devine de înțeles de ce unul din doi români îți va spune că îl verifică în primele 30 de minute după ce se trezește.
Presupunând că faceți parte din cealaltă jumătate, care nu se trezește cu mobilul lipit de cap, poate că e de folos să vă gândiți cât de des îl folosiți în timpul zilei: EY a descoperit că din patru oameni doi își folosesc dispozitivele mobile o dată la 9 minute, sau chiar mai des de atât. Ca fapt divers, prietenii voștri cu vârste între 25 și 35 de ani îl folosesc cam o dată la 2 miunute.
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ mai ales pentru mediul urban și include și alte informații interesante legate de utilizarea dispozitivelor mobile. Merită cercetat.

CU MINTEA LA BANI. Cum o ia creierul razna când sunt bani pe masă

Harvard Business Review publică rezultatele unor serii de experimente care demonstrează că nimic nu stimuleză creierul uman la fel ca banii.
Ce-i în capul tău? Într-una dintre cercetări, scanerele au înregistrat ce se întâmplă în creierul a 12 persoane atunci când joacă un joc în care pot pierde sau câștiga bani. Au comparat scanările celor care erau pe punctul de a câștiga cu cele ale unor dependenți drogați cu cocaină: rezultatele au fost neliniștitor de asemănătoare.
Într-un alt experiement, creierul a 19 participanți a fost scanat în timp ce aceștia jucau un „joc al negocierii”: doi participanți trebuie să împartă o sumă de bani; unul propune, iar altul poate accepta sau nu; dacă nu ajung la acord, nimeni nu primește nimic. Rațional vorbind, cel care primește propunere ar trebui să accepte orice sumă, pentru că e mai bună decât nimic. În realitate, mai mult de jumătate dintre ofertele considerate prea scăzute au fost considerate ofensatoare și refuzate, “participanții preferând să-și pedepsească adversarii, decât să facă un ban”.
Mecanismul din spate. Atunci când primim o ofertă care ne pare ofensatoare, în creierul nostru se activează o zonă responsabilă pentru emoții precum anxietatea, frica sau foamea. Celulele din această zonă sunt asemănătoare celor ce se găsesc în stomac, așa că nu e de mirare că ele reacționează la unison.
Dacă “vi se strânge stomacul” când sunt bani pe masă într-o negociere este, așadar, cât se poate de normal.

O NOUĂ ERĂ? De ce se schimbă fundamental lumea companiilor

Când vine vorba despre business, toată planeta trăiește în ritmul burselor și giganților globali: marile corporații, cu mii de acționari și rezultatele lor din fiecare trimestru stabilesc cine pierde și cine câștigă jocul. Dar asta tocmai e pe cale să se schimbe.
Ceva ce nu s-a mai întâmplat. Ideea că profiturile trebuie să crească e una dintre regulile de bază ale jocului. În ultimii 30 de ani, profiturile companiilor listate care alcătuiesc indexul S&P 500 au crescut cu 8% pe an. Acum, pentru al doilea trimestru consecutiv, scad cu 5%, scrie The Economist. Companii gigantice, precum Nestle, a doua corporație a Europei, a anunțat că va rata ținta de vânzări, lucru complet neobișnuit.
Trei motive pentru care modelul clasic apune. Potrivit The Economist, există trei motoare care au alimentat expansiunea corporațiilor clasice și toate sunt astăzi aproape epuizate. Extinderea globală, care și-a atins limitele o dată cu încetinirea economiilor emergente. Operațiunile financiare – General Electric și General Motors, de exemplu, au construit instituții financiare uriașe în spatele afacerii de bază – au contribuit decisiv la creșterea profiturilor, dar jocul s-a sfârșit o dată cu reglementările dure de după 2008. Costurile cu oamenii, pe care companiile le-au presat în jos decade la rând, reîncep să crească. Stagnarea corporațiilor listate nu e un fenomen trecător.
O nouă specie de companii. În ultimii 20 de ani, numărul companiilor listate în America s-a redus la jumătate. “Unicornii”, noile companii antreprenoriale evaluate la peste un miliard de dolari, sunt nelistate și mult mai strâns controlate de fondatori. Numărul lor s-a dublat în ultimele nouă luni, la 140 în întreaga lume. Pionieri ai unor noi formule de organizare, par să vrea să rămână așa, potrivit The Economist. În trecut, un startup se lista după ceva mai mult de 5 ani, în medie. Azi, media a crecut la peste 7 ani.
Căpetenia unicornilor. Companii precum Uber (fondată în 2009) n-au nevoie de listare pentru a aduna bani: în ultimii șase ani, a primit peste 8 miliarde de dolari, în 13 runde de finanțare. Evaluată la peste 50 de miliarde de dolari (la egalitate cu General Motors, de exemplu), e cel mai valoros startup privat al tuturor timpurilor.
Juriul nu a deliberat nici pe departe în legătură cu felul în care va arăta lumea de business în zece ani. Dar e probabil că va fi mult diferită.

SUBIECTE DE CONVERSAȚIE
Ce faci în vacanță? Transilvania, normal. Lonely Planet a pus Transilvania pe primul loc în lume în rândul regiunilor care merită vizitate în 2016. Merită spus că a detronat Hawaii, ceea ce nu e chiar de ici, de colo.
N-a dansat decât o vară. Toyota a redevenit lider mondial în producția de automobile, după imensul scandal care bântuie Volkswagen. Compania germană reușise să depășeacă fabricantul japonez în primul semestru din 2015.
Bani de la Bruxelles. Programul Orizont 2020, finanțat direct de Comisia Europeană cu 16 miliarde de euro în perioada 2016-2017, e o sursă interesantă pentru organizațiile românești cu proiecte inovatoare. Hotnews a realizat un tutorial pentru amatorii de proiecte.
Google finanțează jurnalismul. Google a anunțat lansarea unui fond global de 150 de milioane de dolari pentru proiecte inovatoare de jurnalism digital în Europa. Termenul pentru prima rundă de aplicații este 4 decembrie.
Ce vă face statul pe scaun. Un video foarte scurt de la TED-Ed despre ce se întâmplă cu corpul nostru și riscurile statului pe scaun pentru lungi perioade de timp. Acompaniați-l cu acest speech TED despre miracolul întâlnirilor de business “la pas”.
Mi-aduceți și mie sacoșa? Bringo, un startup românesc condus de Ovidiu Căpriță, promite să scutească timpul de cumpărături. Aplicația livrează acasă – sau oriunde doriți în București – comenzi de la magazine precum Metro, Kaufland, Băcănia Veche, farmacia Dona, Vinexpert. De testat.
Din ce în ce mai puțini. Un studiu al Statisticii, analizat de Hotnews.ro, avertizează că, până în 2060, populația în vârstă de muncă din România se va înjumătăți. Un efort de gândire pe termen lung, adevărat. Dar iată o cifră de anul trecut: 1.000 de oameni care munceau în 2014 susțineau 1.313 persoane inactive sau în șomaj. Iar până în 2060, populația ocupată va scădea de la peste 8 miloane, la 4,6 milioane de oameni.
Cum s-a născut business-ul? Inc.com a selectat cărțile care au creat lumea business-ului, din anul 280 până azi. De la primele scrieri despre globalizare (anul 1.300), la economie ca parte esențială a conducerii unui stat (anul 280), la principiile care fac azi posibilă contabilitatea (anul 1494).
TedEx București. Evenimentul din 7 noiembrie stă sub titlul “Interconnected”. O listă interesantă de speakeri – de la un român din echipa de la CERN, la șeful comunității Global Shapers a World Economic Forum – ar putea face interesantă o zi obișnuită de sâmbătă.
Dacă ar fi să mă angajez… Ar fi indicat să știți cum să evitați greșelile pe care mulți dintre noi le-au făcut în CV. Un fost recrutor de la Google scutește bătaia de cap și vorbește despre cum se scrie un CV bun.
TRIMITE ACEST NEWSLETTER UNUI PRIETEN
ABONARE LA NEWSLETTER

Andreea Roșca este, împreună cu Mona Dîrțu, co-autor al cărții “Cei care schimbă jocul”, prima carte despre modul de gândire și acțiune al primei generații de antreprenori români de după 1990. Andreea și Mona sunt, de asemenea, autori ai programului de gândire antreprenorială Effectuation Way. Programul este dezvoltat cu colaborarea profesorului american Stuart Read, unul dintre autorii metodei de gândire antrepenorială, și este singurul de acest fel din România. Andreea a lucrat aproape 20 de ani în jurnalism, iar în 2011 a fondat un boutique de consultanță ai cărui clienți sunt mai ales antreprenori. Se află printre inițiatorii și fondatorii Fundației Romanian Business Leaders. Este licențiată în economie și a absolvit cursurile de MBA ale Open University, Marea Britanie.