de Andreea Roșca

NU DESCHIDEȚI ȘAMPANIA! CODUL FISCAL S-A ÎNTORS.

Președintele Klaus Iohannis nu a promulgat Codul fiscal și l-a retrimis, vineri, la Parlament. Motivele oficiale sunt legate mai ales de faptul că bugetul nu poate susține taxe mai mici decât cu prețul unui dezechilibru periculos al bugetului.

Nimic nou aici. Săptămâna trecută, raportul Comisiei Europene după vizita la București a concluzionat că programul de asistență financiară nu e suspendat, dar e “deraiat” (off-track). Vicepreședintele Comisiei, Vladis Dombrovskis, a averizat că noul cod fiscal, votat de parlamentarii români cu un nemaivăzut 99%, va duce deficitul în jur de 3% din PIB. Rău, față de o țintă de 1% asumată de România. Doar o zi mai târziu, în 15 iulie, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a fost și el sceptic, deși n-a spus-o direct.

Pe scurt, mărul discordiei pare a fi mai ales reducerea TVA, de la 24 la 19% de la 1 ianuarie 2016. Președintele așteaptă o argumentație despre cum are Guvernul de gând să acopere diferența de venituri. În treacăt fie spus, reducerea TVA e unul dintre principalele puncte din campania prezidențială a lui Klaus Iohannis.

Guvernul spune că a trimis tot ce era de trimis, cu calcule și argumente: o creștere a consumului și a economei și o scădere a evaziunii vor compensa atât cât e nevoie scăderea taxelor. Tehnic vorbind, însă, mare parte din argumente sunt excesiv de optimiste.

Așa, și acum ce?

1. Subiectul ar putea fi tranșat fie în sesiune extraordinară a Parlamentului – aleșii sunt și ei în vacanță de două luni, ca tot omul – fie prin adoptarea principalelor măsuri din Cod prin Ordonanță de urgență, așa cum s-a grăbit să anticipeze premierul Victor Ponta.
2. Probabil că nimic nu se va mișca până la 28 iulie momentul rectificării bugetare. Guvernul se va lămuri atunci cum arată finanțele țării și până unde se poate întinde cu o ordonanță, crede Eugen Teodorovici, șeful Finanțelor.
3. Cu alegeri în 2016, miza Codului fiscal se mută rapid în terenul politicii făcute pe Facebook. Victor Ponta acuză interese străine și ministrul Teodorovici polemizează cu liderii PNL. Păcat de efortul de bunăvoință și timp pe care o groază de oameni din business l-au pus în discuțiile pe Cod.

Miza întregii povești.

Are legătură cu politica, desigur. Dar pentru orice om care plătește taxe, altceva e important. Dacă trece Codul fiscal fără argumente bune pentru scăderea TVA – cele mai bune fiind reduceri de cheltuieli – ne putem trezi cu impozite noi sau mai mari. Adică dăm cu stânga ce am luat cu dreapta.

ÎNTRE TIMP, ÎN GRECIA…

Băncile se redeschid astăzi, 20 iulie, după trei săptămâni de pauză. O linie de credit de 900 de milioane de euro de la Banca Centrală Europeană contribuie decisiv, dar oamenii normali rămân captivi în limita de retragere de numerar de 60 de euro pe zi.

Săptămâna trecută, premierul Alexis Tsipras și-a concediat toți miniștrii “disidenți” care au comentat împotriva pachetului de reforme impus de Uniunea Europeană, în aceeași zi în care parlamentul grec aproba planul de austeritate care îi va aduce Greciei alte 86 de miliarde de euro în împrumuturi.

Încet-încet, ideea că țara are nevoie de o restructurare majoră a datoriei începe să devină un fapt de la sine înțeles. The Guardian comentează naturalețea cu care Mario Draghi, șeful Băncii Centarale Europene, afirmă că “e de necontestat că e necesară o reducere a datoriei și nu cred că cineva a pus vreodată acest lucru sub semnul întrebării”. Un mesaj incomod pentru cancelarul german Angela Merkel care avea de trecut prin propriul parlament pachetul pentru Grecia.

Oricum, fostul ministru grec de finanțe, ajuns acum unul dintre cei mai căutați comentatori, a spus pentru BBC că planul de reforme pentru Grecia n-are nicio șansă de reușită. Printre altele, planul obligă Atena să blocheze active ale statului în valoare de 50 de miliarde de euro într-un fond cu administrare specială, să reformeze pensiile, să unifice cotele de TVA, să elimine regimul special de taxare din insule și să restructureze sectoare întrgi din economie.

Epopeea nu s-a încheiat.

Parlamentul grec va trebui să adopte în următoarea perioadă legi care să pună în practică toate punctele planului de salvare a Greciei, în timp ce Guvernul va începe discuțiile pentru cele 86 de miliarde de euro promise de Europa.

Vreme de cumpărături.

Se ieftinesc insulele grecești. Compania imobiliară britanică Knight Frank estimează că, în următorii ani, acestea vor deveni adevărate chilipiruri. Între timp, oameni din toată lumea stau la coadă pentru proprietățile din Halkidiki, unde prețurile au scăzut cu 50%.

ADIO ȘTAMPILĂ!

În mijlocul zgomotului legat de Codul fiscal, un simbol al birocrației moare aproape neobservat. Miercuri, 15 iulie, Guvernul a adoptat ordonanța care elimină obligația de a pune ștampile pe actele destinate instituțiilor publice. Interesant e că în majotiatea legislației nu exista această obligație, dar a fost necesară o ordonanță ca să o elimine. Oricum, doar România și Bulgaria mai utilizau ciudatul obiect.

Dar…

Ordonanța are legătură doar cu instituțiile publice. Dacă vreun funcționar de pe la vreo bancă, firmă sau altă organizație privată vă spune “Sper că aveți ștampila la dumneavoastră”, nu vă supărați. Ar putea dura un timp până prindem din urmă reformele din administrație.

 PRIMII 20 DE ANTREPRENORI

Wall-street.ro publică un clasament al celor mai mari antreprenori români în 2014, după cifrele de afaceri. Primul loc e ocupat de Dedeman, compania fraților Dragoș și Adrian Pavăl din Bacău, cu afaceri de 767 milioane de euro anul trecut. Povestea lor și drumul pe care l-au parcurs de la un magazin de 16 metri pătrați la cea mai mare companie antreprenorială din țară se află în cartea “Cei care schimbă jocul”.

Dar cel mai mare angajator e compania de pe locul doi – RCS&RDS – cu o echipă de peste 10.000 de oameni.

Într-un an, primii 20 au angajat 4.000 de oameni mai mult și și-au crescut afacerile cu 10%.

ACEASTĂ NUCĂ CE NE JOACĂ FESTE

Ne place să credem că suntem ființe raționale, cu control deplin pe deciziile pe care le luăm și cu motivații clare. Ei bine, nu. Creierul nostru, acest organ miraculos care seamănă prea bine cu o nucă – de unde, probabil și expresia “creier cât nuca” – e victimă a propriei sale evoluții și victimă a unor erori pe care nu le sesizează.

Tindem să luăm decizii definitive – precum să abandonăm un job sau să ne despărțim de cineva – pe argumente pe care le credem logice, când de fapt suntem doar foarte obosiți. Nuca noastră nu se pricepe prea bine să descifreze semnalele corpului.

Adesea, nu ne place să ne oprim să judecăm și luăm decizii fără să înțelegem exact ce ne motivează.

Book of Life examinează, cu înțelepciune, umor și compasiune, unde și cum ne trădează și, unori, ne bagă în bucluc, echipamentul prețios pe care îl ducem pe umeri.

Nu putem scăpa de toate erorile. Dar le putem vedea și înțelege și, astfel, putem căpăta mai multă toleranță față de noi înșine și de cei din jur.

MISIONARI ȘI MERCENARI

Ce alimentează succesul celor mai mari antreprenori? Când scanezi harta pe care se aștern poveștile de succes – de la Google, la Facebook, la Uber, la povești europene sau românești – ceea ce vezi prima oară sunt munții de bani care se aștern la picioarele acestor oameni, fondatorii companiilor. Și presupunem că banii sunt în inima tuturor lucrurilor.

Greșit. Scopul lor nu sunt banii. Harvard Business Review sfătuiește antreprenorii să nu-și facă din bani un țel în sine. “Să spui că scopul unei companii e să facă bani e la fel cum ai spune că scopul vieții este să respiri” a spus la un moment dat Jim Barksdale, pe atunci CEO al Netscape.

Ceea ce alimentează succesul e aproape întotdeauna misiunea, dorința de a crea valoare pentru ei înșiși și lumea din jur și aspirația de a schimba, cumva, lumea. Fondatorii companiilor de succes sunt mai mult misionari decât mercenari. Desigur, dacă misiunea nu produce și bani e puțin probabil să supravietuiești, la fel cum, dacă nu respiri, e oarecum neimportant care îți este scopul în viață.

Bonus.

Antreprenoriatul vine într-o mie de forme. Un freelance e tot un antreprenor, până la urmă. Oricât de atractivă ar părea ideea, petreceți următoarele 7 minute cu aceste 7 întrebări înainte de a decide să porniți pe cont propriu.

LIPIȚI DE TELEFOANE

Vibrația e o invenție diabolică. Crezi că te concentrezi fără să fii distras de zbârnâitul soneriei de la telefon, că ai păcălit cumva sistemul fără să te extragi cu totul din viața normală. Aceea în care ești conectat și cablat 24/24.

Greșit. Vibrația e la fel de nocivă pentru productivitate sau concentrare precum soneria. Dacă nu și mai și. De data asta, ești distras de două lucruri – vibrația în sine și întrebările legate de ceea ce ar putea să însemne: o fi urgent? o fi acel apel pe care îl așteptam? ce-ar putea fi? Rezultatele unei cercetări publicate în Harvard Business Review demonstrează că un telefon care vibrează în apropiere ne face să comitem tot atâtea erori ca unul care sună.

În concluzie.

Tehnologia e principala sursă care ne distrage atenția, iar telefonul e principala tehnologie cu care interacționăm. Funcția “silent” e singura care ne permite să ne concentrăm.