OraNoua.ro
Publicat în 4 mai 2016, 16:06 / 990 elite & idei

Andreea Roșca: MONDAY MEMO. Lapte și miere. Și ouă

Andreea Roșca: MONDAY MEMO. Lapte și miere. Și ouă

Cum schimbă Parlamentul regulile comerțului, unde să vă mutați ca să trăiți mult, de ce este norocul mai important decât credem și cele mai frumoase fotografii de pe planetă

de Andreea Roșca
MONDAY MEMO#60// Luni, 25 aprilie 2016
Următorul Monday Memo va ajunge în căsuțele de email marți, 3 mai, după o mică vacanță de Paști  
“Reducerea TVA de la 20% la 19% de anul viitor ar trebui eliminată din Codul Fiscal” a spus Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Consumul crește deja accelerat și a ajuns la nivelul din 2008. Deci nu mai trebuie stimulat. Deci să ne refacem calculele legate de o altă relaxare fiscală în 2017.

LAPTE ȘI MIERE. ȘI OUĂ. Cum s-ar putea schimba fața retail-ului românesc
Am mai scris despre acest subiect. Dar el avansează. Și ne privește, de fapt, pe toți.
Anul trecut, Senatul a adoptat un proiect de lege care obligă marile rețele de retail să cumpere 51% din carne, legume și fructe din România. Proiectul a ajuns, în sfârșit în discuțiile Camerei Deputaților, la Comisia pentru Agricultură. Care l-a extins și modificat. Singurul lucru pe care nu l-a făcut e să înțeleagă cum se poate aplica așa ceva în realitate, în economie.

  • Proiectul prevede acum că nu numai carnea, legumele și fructele, dar și laptele, pâine, mierea și ouăle trebuie să vină din România, în proporție de 51%. Și nu se mai aplică doar la hipermarket, ci pentru orice magazin sau rețea cu vânzări de peste două milioane de euro pe an.
  • Producătorii de lapte par nedumeriți de idee: nu există în România suficientă materie primă pentru a acoperi 51% din vânzări.
  • Mare parte dintre fermieri n-au nici ei capacitatea nici să producă, nici să ambaleze și nici să livreze constant cantitățile de care au nevoie marile magazine. Ca să aplice legea, statul român ar trebui să subvenționeze poducția de legume. Cât despre carne, nu avem nici aici destulă ca să respectăm legea: 40% din toată carnea consumată în România se importă.
  • Proiectul elimină și taxele de raft și orice altă taxă ar putea percepe magazinele de la furnizori, cu posibilitatea de a-și pierde autorizația de funcționare pentru șase luni dacă încalcă legea.
ÎN CONCLUZIE. Scopul oricărei afaceri pe lumea asta este să satisfacă un client, nu un furnizor. Chiar și român. Raționamente simpliste, de genul “n-avem legume românești pentru că sunt comercianții răi” ne-ar putea duce pe noi, clienții, în situația de a cumpăra mai scump și de a găsi mai puține lucruri. Înțelegem cu toții că e an electoral, dar puțină logică nu strică.


PRĂPASTIA ÎNTRE ȘCOALĂ ȘI MUNCĂ. Angajații sunt și vor fi marea problemă a companiilor
Se scrie destul de puțin despre acest subiect, dar o groază de companii găsesc din ce în ce mai greu oameni potriviți cu care să lucreze.

  • O cercetare a Coaliției pentru Dezvoltarea României, realizată de Millard Brown, măsoară destul de precis prăpastia: 7 din 10 companii spun că le e greu sau foarte greu să angajeze tineri absolvenți de facutate. Dacă, totuși, angajează, pregătirea durează 8 luni. Absolvenții de științe economice sunt cei mai slabi, dintre toți absolvenții de facutate din România (punem cu plăcere cercetarea la dispoziția tuturor profesorilor și managerilor de universități).
  • Nu e de mirare că jumătate dintre absolvenți nu găsesc unde să lucreze: rata șomajului pentru tinerii de până în 24 de ani e de 22%, chiar dacă media națională e de sub 7%.
  • În următorii zece ani, 60% din tineri între 30 și 35 de ani vor avea calificări superioare. Doar că economia va avea nevoie de cu totul alt fel de specializări:jumătate dintre locurile de muncă disponibile vor fi în agricultură, silvicultură și pescuit.
PE CONT PROPRIU. Schimbarea unui sistem de educație durează decenii, nu ani. Între timp, companiile au nevoie de oameni. Ar putea aștepta să rezolve cineva problema. Sau ar putea găsi soluții. Săptămâna trecută, Airbus și Primăria din Brașov au anunțat că deschid o școală profesională, pe modelul Școlii Kronstadt.


SUBIECTE DE CONVERSAȚIE

CU ACTELE PE MASĂ. Amenzile pentru companiile mici care nu-și declară sau nu-și plătesc la timp dările către statul român tocmai s-au redus semnificativ. Acum, sunt egale cu cele pentru oamenii de rând. Cu toții uităm din când în când. Dacă intenția e bună, puțină clemență nu poate supăra pe nimeni.

O LUME FĂRĂ PETROL. Decenii la rând, companii și state întregi s-au bătut pentru a acumula rezerve de petrol, știind că o resursă rară e mai valoroasă în pământ decât pe piața liberă. Ceea ce a părut la mintea cocoșului în ultimii 100 de ani tocmai este pe cale să se schimbe: cererea de petrol a atins, se pare, apogeul și va scădea cu 15% până în 2020. O veste bună pentru mediu și economia planetei, până la urmă: 6,5% din PIB-ul global se duce pe subvenții pentru comustibil. World Economic Forum se întreabă și răspunde (parțial, totuși) ce se întâmplă când cererea de petrol atinge vârful?

THE BIG PICTURE. NASA a făcut publice 3 milioane de fotografii ale Terrei realizate din spațiu. National Geografic a selectat 10 cele mai spectaculoase.

MĂSURA TUTUROR LUCRURILOR. Guvernele sunt obsedate de PIB. Dar toată lumea uită că, inițial, produsul intern brut nu a fost inventat pentru a fi o măsură universală. Jennifer Blake, economist șef al World Economic Forum, ne amintește că a fost creat doar pentru a măsura ce se produce, la un anumit moment, într-o ecobnomie “fără nicio atenție la ce, cum și cine produce”. În 2011, OECD calcula că, dacă am lua în calcul activități precum muncile casnice, îngrijirea familiei și voluntariatul, PIB-ul are crește cu procente între 20% și 50%. E timpul să reinventăm felul în care judecăm ce și cum producem.
+ de vreme ce PIB-ul este o abstracțiune fără relevanță pentru indivizi, fericirea ar putea fi o măsură mult mai bună a lucrurilor. De ce știința fericii poate fi un ghid mai bun pentru politici publice.

CÂND ÎȚI EXPIRĂ TELEFONUL? Ați folosit vreodată un iPhone mai mult de trei ani? Deci știți că începe să funcționeze greu și să dea bătăi de cap. Acum știm și de ce.
Electronicele produse de Apple au și ele, ca toate lucrurile, un termen de viață limitat: trei ani pentru telefoane și ceasuri și patru pentru computere.
+ Ce se alege, totuși, de prețioasele noastre device-uri atunci când mor? Apple a recuperat anul trecut o tonă de aur (în valoare de 43 de milioane de dolari) și multe alte metale prețioase din aparate reciclate.

CINE ȘI CÂT CONTRIBUIE. Anul trecut, bugetul României a încasat de două ori mai mulți bani din impozitul pe venitul oamenilor simpli decât din impozitul pe profit al companiilor, potrivit ZF. În 2006, cifrele erau aproape egale. Cea mai bună explicație de până acum este migrația dinspre salarii către entități de genul persoanelor fizice autorizate. Știm, nu e destul de bună, dar e singura.

EXPERIMENTUL SECOLULUI. Dobânzile negative sunt mai mult decât un număr cu minus în față în tabele. În Danemarca, posesorii de credite ipotecare primesc bani de la bancă în contul creditului, iar în Germania guvernul e obligat să crească pensiile cu 4% (lucru unic în ultimul sfert de veac) pentru a compensa dobânda minusculă. Ziarul Financiar analizează pe larg un experiment care întârzie să își arate rezultatele pozitiveașteptate, precum creșterea economică și scăderea șomajului.

UNDE SĂ TE MUȚI CA SĂ TRĂIEȘTI VEȘNIC. Am crezut tot timpul că o dietă moderată, exercițiul și absența viciilor sunt secretul unei vieți lungi și sănătoase. Un cardiolog și profesor la Universitatea din California a călătorit în sudul coastei Amalfi, la Acciaroli, unde a constatat că s-ar putea să ne înșelăm cu toții. Din cei 2.000 de locuitori, 300 au peste 100 de ani. În ciuda țigărilor și vinului consumate din belșug, oamenii nu au niciuna dintre bolile la care ne-am putea gândi. Studiul e abia la început. Dar două ingrediente fac, se pare, parte din secret: rozmarin și anșoa.

LA BANI MĂRUNȚI. Vă mai aduceți aminte cum fiscul a creat anul trecut o mică divizie de control pentru “persoanele fizice cu venituri mari care prezintă risc fiscal”? Ei bine, 313 persoane tocmai au fost anunțate că le sunt verificate veniturile, pentru că inspectorii fiscali au găsit că ceea ce au declarat nu e tocmai în regulă. Profit.ro a făcut rost de lista completă. Din motive simplu de înțeles nu publică numele, dar s-ar putea să recunoșteți pe câte cineva cunoscut.

VORBE DE DOI BANI. E momentul să vă recitiți contractele cu firma de telefonie mobilă și, poate, să le renegociați. Din 30 aprilie toți furnizorii sunt obligați să taxeze serviciile în roaming în Uniunea Europeană cu un preț aproape egal cu cel al serviciilor naționale. E ultimul pas înainte de eliminarea completă a tarifelor de roaming, din iunie 2017.

NOUA RABLĂ. Vestea bună este că în mai începe un nou program Rabla, prin care Guvernul acordă 6.500 lei pentru casarea mașinilor vechi. Vestea și mai bună este căprima urcă la 20.000 lei dacă următoarea mașină este una electrică. Era și timpul. Vestea mai puțin bună este că ne punem deabia acum problema de a construi infrastructura pentru mașini electrice.
+ Aurelia Cristea, deputat de Cluj, găsește că e momentul potrivit să ne uităm dincolo de mașini: a propus Guvernului să creeze programul “Prima Baie”. Programul ar urma să acorde 200 de euro pentru amenajarea de băi acolo unde nu sunt. Are sens. Faptul că suntem la urma Europei, cu 25 de mașini la 100 de locuitori, e ceva. Dar mai grav e cădoar 62% din locuințe au baie în casă.

UNDE PLECĂM DE ACASĂ. Două evenimente care ne-ar putea ține ocupați câteva zile în mai: Art Safari (5-15 mai), cel mai mare salon de artă din România, și Bucharest Techology Week (23-29 mai), o conferință de tehnologie cu evenimente în tot orașul.

PLANETA NU MAI ARE RĂBDARE. Dacă vi se pare că vremea se comportă complet anormal, chiar așa și este. Ultimele 3 luni au fost cele mai calde din istorie, ultimii doi ani au stabilit și ei un record, iar NASA se așteaptă ca 2016 să doboare un nou record. Pentru a păstra planeta în siguranță, temperaturile medii anuale nu trebuie să crească cu mai mult de 2 grade, iar un grad din acestea două a fost deja consumat anul trecut. Washington Post explică ce schimbări aproape ireversibile vin cu creșterea temperaturii planetei.
+ Vineri, 22 aprilie, Organizația Națiunilor Unite a anunțat că 175 de state semneazăAcordul de la Paris din decembrie 2015 legat de limitarea gazelor cu efect de seră. Cel mai mare număr de state care au ratificat vreodată un acord într-o singură zi. Dar nu e de ajuns.

KICKSTARTER, FULL TIME. Andrei Amărășteanu e un antreprenor român pe care l-am mai întâlnit la Monday Memo – este unul dintre creatorii Lampster, o lampă inteligentă care a adunat 1,3 milioane de dolari pe Kickstarter (participanții la RBL Summit 2016 l-au putut cunoaște, pentru că Andrei a fost printre invitați). Dar asta nu e tot: jobul lui full time sunt campaniile Kickstarter, prin care își finanțează ideile noi de produse. Start-up.ro arepovestea frumoaselor genți create de Andrei.


SMART STUFF

TIMP DE GÂNDIRE. Warren Buffett, unul dintre cei mai de succes antreprenori din istorie, își petrece 80% din timp citind și gândind. Modelul liderului permanent ocupat, într-o continuă alergătură și cu calendarul plin până la refuz, nu e neapărat ea mai bună cale de a realiza lucruri mărețe. Un mic ghid despre de ce e valoros și cum să creezi loc și timp de gândire, în Inc.com.

FACTORUL NOROC. Tindem să credem că succesul ne este bazat pe muncă, încăpățânare, experiență și inteligență. Dar cu cât ne considerăm mai mult opera propriilor noastre decizii și calități, cu atât devenim mai puțin generoși și mai puțin implicați în lumea din jur. The Atlantic despre de ce uităm mereu că norocul joacă un rol mai mare decât credem și despre cum generozitatea alimentează succesul.
+ Cartea noastră, Cei care schimbă jocul, are un capitol întreg despre ce rol a jucat norocul în viața antreprenorilor români cunoscuți.
+ Norocul e, se pare, un mușchi ce poate fi antrenat. Psihologul Richard Wiseman a scriso carte întreagă pe acest subiect. Am citit-o. E bună.

CUM ÎȚI AȘTERNI… Ar putea avea foarte mare sens să rezervați camere în aceeași rețea sau în hoteluri care seamănă între ele, orinde ați călători. The Economist despreștiința somnului, cât de mult contează un mediu familiar și ce efecte are o noapte prost dormită.

PUNCTE OARBE. Dacă aveți ceva de rezolvat în instanță, bine ar fi să faceți în așa fel încât să fiți în fața judecătorului dimineața sau imediat după prânz. Șansele să aveți o decizie favorabilă cresc semnificativ. Ideea că suntem ființe complet raționale, care decid pe baza evidențelor și faptelor, e adesea doar o iluzie. Cum ne înșelăm și lista celor 100 (!!!!) de feste pe care ni le joacă mintea, în ProPublica.
+ Dacă aveți timp de o lectură mai lungă, citiți “Irațional în mod previzibil, forțele ascunse care ne influențează deciziile”, de Dan Ariely.

MEREU CEVA DE ÎNVĂȚAT. O listă interesantă de 22 de cursuri gratuite pentru antreprenori din aproape orice domeniu.


DOAR FAPTELE, VĂ ROG

9,54 dolari pe oră. Cel mai mare salariu minim din lume, în Australia. Cel mai mic, de 1,01 dolari se câștigă în Mexic. România, cu aproximativ 1,5 dolari pe oră, nu e departe.

36% din liderii din business cred că fenomenul corupției este larg răspândit în România, conform unei cercetări EY. De remarcat că, în 2014, procentul era de 46%.

140.000 de metri pătrați, cererea de spații de birouri în România, în primul trimestru. Dublu față de anul trecut. Două treimi din această cerere este pentru București. Detaliile pe profit.ro.

2021 este anul în care va exista un traseu de metrou până la Aeroportul Otopeni. Teoretic, cel puțin. În 2020 ar trebui să fie funcțională o linie de tren mai scurtă, de doar 23 de minute. Chiar și așa, de la tren la aerorpot tot cu autobuzul se va ajunge. Pare incredibil de complicat să legi principalul aerorpot al țării de principalul oraș al țării.

2 milioane de abonați la telefonia mobilă sunt clienți RCS&RDS. Datele anunțate săptămâna trecută fac din RCS a treia companie din piață (dupa Orange și Vodafone), cu o cotă de 25%. Telekom, cu 1,6 milioane de abonați, ajunge pe locul patru.

18,2 miliarde de dolari va plăti Volkswagen doar pentru a rezolva scandalul emisiilor din Statele Unite, scrie LA Times. O înțelegere cu autoritățile americane prevede că Volkswagen va cumpăra toate cele 500.000 de mașini vândute în SUA echipate cu dispozitive de “păcălire” a testelor de emisii. Costul întregii afaceri nu se va opri aici: în lume se află 11 milioane de mașini cu aceeași hibă. Săptămâna trecută, compania germană a anunțat o pierdere masivă în 2015, de 5,5 miliarde de euro.


Vi se pare de folos MONDAY MEMO?
Abonați-vă:  CLICK AICI
Trimiteți unui prieten: CLICK AICI

Ne-a scăpat ceva? Vreți să ne scrieți? O puteți face aici

Andreea Roșca este, împreună cu Mona Dîrțu, co-autor al cărții “Cei care schimbă jocul”, prima carte despre modul de gândire și acțiune al primei generații de antreprenori români de după 1990. Andreea și Mona sunt, de asemenea, autori ai programului de gândire antreprenorială Effectuation Way. Programul este dezvoltat cu colaborarea profesorului american Stuart Read, unul dintre autorii metodei de gândire antrepenorială, și este singurul de acest fel din România. Andreea a lucrat aproape 20 de ani în jurnalism, iar în 2011 a fondat un boutique de consultanță ai cărui clienți sunt mai ales antreprenori. Se află printre inițiatorii și fondatorii Fundației Romanian Business Leaders. Este licențiată în economie și a absolvit cursurile de MBA ale Open University, Marea Britanie.

Ultima ora:

ObservatorRobert Lupițu: Ursula von der Leyen și Keir Starmer au adoptat o declarație comună pentru întărirea cooperării strategice UE – Marea Britanie, inclusiv prin organizarea de summit-uri bilaterale

PoliticNicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții comunităților evreiești din mai multe țări: România trebuie să fie patria tuturor cetăţenilor săi, indiferent de etnie, credinţă sau limbă

EconomieLucian Croitoru: Cum am pregătit noi viitoarea recesiune

ExternRobert Lupițu: Ursula von der Leyen și Keir Starmer au adoptat o declarație comună pentru întărirea cooperării strategice UE – Marea Britanie, inclusiv prin organizarea de summit-uri bilaterale

SocialLigia Deca promovează sportul în școli, cu ajutorul marilor campioni români

EvenimenteRadu Magdin va vorbi la Viitorul afacerilor de familie în România – Ediția a III-a, 03 octombrie 2024

EditorialAlexandru Grumaz: Europa, incapabilă să răspundă celor două crize – Ucraina și Orientul Mijlociu

CulturaCristina Popescu: Cultura. De la tradiție la societatea informațională



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe