REALITĂȚI PARALELE. 2017 este anul divergenței între economia privată și administrația publică
Miezul întregii povești ar putea sta într-o singură cifră: 3%, adică limita de deficit al bugetului public al României. Guvernul l-a calculat la 2,98% pentru tot anul 2017, o cifră pe care pare că nimeni nu o ia în serios. Miza e importantă: depășirea pragului înseamnă posibile sancțiuni din partea Comiei Europene, costuri mai mari de împrumut pentru întreaga țară, un leu mai slab (ceea ce vedem deja). Cauza stă în special în scăderea de TVA și creșterea salariilor publice și pensiilor. Iar păstrarea în limita deficitului scris în buget va însemna, probabil, două lucruri: presiune pe companii pentru colectarea de bani și mai puține investiții publice.
- AVERTISMENTE. Fondul Monetar Internațional estimează pentru 2017 un deficit de 3,7% din PIB. “Dacă se aplică toate măsurile din Programul de guvernare, impactul pe perioada 2017-2020 ar fi un deficit suplimentar de 5,5% din PIB” a spus șeful delegației FMI în România. Acestea fiind spus, România va avea cea mai mare creștere de deficit din Europa.
- CONSECINȚE. Erste Group avertizează că România ar putea intra într-o procedură de deficit excesiv dacă bugetul o ia razna. Vestea proastă e că, în această situație, UE poate suspenda fondurile alocate unei țări.
- PROMISIUNI. Ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, liniștește pe toată lumea. “Vom tăia din cheltuieli” dacă va fi nevoie. Și s-ar putea să fie: bugetul ar trebui să încaseze în 2017 cu 14% mai mult ca anul trecut, dar în primele 2 luni aîncasat cu 6% mai puțin. Ce cheltiueli va tăia, e greu de spus. Dar salariile și pensiile ies din discuție. Mai rămân investițiile statului în economie. Iar fără investiții, nu e infrstructură. Iată ce spune Raportul Comisiei Europene pentru România despre asta: “starea infrastructurii e un obstacol-cheie în dezvoltarea afacerilor”.
- MĂSURI. Șeful Guvernului a chemat ANAF la raport. ANAF lucrează la un plan urgent de măsuri ca să crească încasările. De menționat că azi, în România, se colectează doar 68% din banii datorați către statul român. Primele măsuri: controale la firme mici și mijlocii. Plus evaluări de risc și controale pentru – probabil – multe alte companii. Și asta nu e tot: ANAF a blocat conturile a peste 20.000 de oameni, dublu față de anul trecut.
ÎN CONCLUZIE. Nu că toate astea ar conta. Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, e serioasă și senină când declară că salariile bugetarilor vor crește cu 50% și că cele sub 4.000 de lei se vor dubla.
+ Proiectul Legii Prevenției e aproape să fie finalizat.
+ “Tocmai aceasta este problema bugetului 2017, anume un volum record de credite de angajament, care vor presa puternic asupra bugetelor viitoare.” O analiză a consilierului prezidențial Cosmin Marinescu.
+ La finalul anului, leul va ajunge dincolo de 4,6 lei/euro.
SUBIECTE DE CONVERSATIE
MERKEL ȘI TRUMP. Prima întâlnire între cancelarului german Angela Merkel și noul președinte american Donald Trump a fost destul de puțin plăcută și adesea ciudată. Cei doi s-au contrazis pe aproape toate subiectele despre care au vorbit în conferința de presă, de la imigrație, la comerț liber și acorduri internaționale. The Economist remarcă, într-o foarte bună analiză a întâlnirii, că adevărata linie de demarcație dintre cei doi s-a trasat în terenul naturii leadership-ului politic.
+ Momentul în care Trump a refuzat să dea mâna cu Merkel e cel puțin jenant.
+ După vizită, Trump declarat că Germania datoreză sume mari de bani către NATO și Statele Unite. Acest lucru dovedește o lipsă crasă de înțelegere, crede omul care a reprezentat SUA în NATO până în 2013. “Nu așa funcționează NATO”.
ACEȘTI ROBOȚI ȘI FARFURIILE LOR CĂLĂTOARE. În inima Ardealului se află o fabrică românească ce se bate de la egal la egal cu Ford și Renault pentru locul întâi în țară la cel mai mare număr de roboți. Livrează ceramică și o face pentru multe țări din lume. Și e a unui antreprenor român. Am călătorit la Alba Iulia pentru a investiga cine este Cristian Covaciu și ce este atât de special la compania pe care a construit-o.
ÎN FAMILIE. Iată o întrebare interesantă: dacă resursele firmei pe care ați fondat-o și o conduceți nu ar fi suficiente pentru a asigura și nevoile familiei, și ale afacerii, cum ați proceda? Nu știm cum ați proceda voi, dar cei 250 de antreprenori care au făcut parte din Barometrul Afacerilor de Familie realizat de EY își iubesc destul de tare afacerile. 42% dintre ei au răspuns că le-ar pune pe primul loc. Și un alt lucru remarcabil: 20% dintre toate afacerile de familie se află deja la a doua generație. E departe de media globală de 53%, dar e un început.
LA EXTREME. Cei mai bine plătiți 20% dintre români câștigă de 7 ori mai mult decât cei mai prost plătiți 20%. Ceea ce face din România țara cu cel mai mare grad de inegalitate a veniturilor din Uniunea Europeană.
+ Ce așteaptă noua generație de la un job? Un salariu bun, desigur. Dar, dincolo de asta, caută să învețe. Și mai mult de jumătate crede că nu există niciun scop al companiilor, dincolo de a face bani. Deloc încurajator, pentru o generație care caută sens.
+ angajați sau nu, compatrioții noștri nu se așteaptă ca situația economiei să se îmbunătățească anul acesta.
+ contractele colective de muncă redevin obligatorii pentru toate companiile. Exact ce era nevoie, într-o eră a flexibilității.
ATMOSFERĂ ÎNCĂRCATĂ. Cantitatea de dioxid de carbon în atmosferă crește cu cea mai mare viteză înregistrată până acum în istorie. Washington Post: “Vom simți efectul de încălzire provocat de acest salt pentru mulți ani de acum încolo”.
5 SEMNE. Unii dintre noi vrem să facem lucruri. Și să “deținem” rezultatele propriului nostru efort. Să creăm ceva cu sens, dincolo de a câștiga bani. Toate acestea ar putea fi semne ale unei înclinații către antreprenoriat.
VOR DEVENI BIROURILE INUTILE? “Angajații <gig economy> se concentrază integral pe performață, nu pe prezența într-un birou. E puțin important dacă ideea pentru a rezolva o problemă a apărut în mijlocul nopții, la duș sau în timpul unei ore de yoga. Acești angajații pun valoare pe rezultatele muncii, nu pe procesul prin care au fost create”. Termenul de <gig economy> se referă la acel timp de muncă ce presupune lucrul de oriunde, pe bază de proiecte finite și colaborare. Harvard Business Review argumentează că azi, când cei mai mulți angajați sunt neimplicați și neproductivi pentru mare parte din timpul petrecut într-un birou, munca trebuie eliberată de constrângerile de timp și de loc.
+ De ce sunt angajații Apple și Google mai productivi?
ECONOMIA URCĂ. CINE VA CULEGE LAURII? Pentru prima oară în ultimii zece ani, motoarele economiilor importante de pe tot globul trag în același timp, în aceeași direcție: în sus. The Economist observă ceea ce numește o “disonanță” între veștile economice foarte bune și dispoziția populistă a cetățenilor și liderilor lumii. Dacă vom rămâne cu toții cu impresia că politicile populiste actuale au generat această creștere – și nu tot efortul băncilor centrale și guvernelor de până acum – nu vom face altceva decât să favorizăm politicienii nepotriviți. “Populiștii nu merită niciun credit pentru creștere”.
+ Cele mai mari economii în 2017. Și în 2050.
MAI DEȘTEPȚI. Trei cursuri interesante care încep pe platforma Coursera în primele zile din aprilie, sunt accesibile ca preț și efort de timp și actuale ca temă: de la idee la produs, finanțarea unui startup și construirea unui business inovativ. Am studiat structura cursurilor și, da, sunt create de o universitate americană și poate prea mult gândite pentru antreprenorul american, dar conțin concepte indispensabile, care sunt greu de găsit la un loc în altă parte.
TRIMIȚI ÎN FIECARE SĂPTĂMÂNĂ MONDAY MEMO TUTUROR PRIETENILOR? MAI BINE TRIMITE-LE LINK DE ABONARE. ACESTA
