În urma unui proiect-pilot derulat cu primăria din Braşov, în care a fost inventariat tot necesarul, ASAP România a ajuns la concluzia că, în final, costul pentru implementarea infrastructurii de colectare ajunge la 1 euro per elev.

ASAP România – Armata Selectării Atente a Plasticului –, o iniţiativă a antreprenorului Andrei Borţun, cunoscut în special pentru businessurile sale în industria creativă, a ajuns în aproape 1.000 de şcoli din România şi la 500.000 de elevi care au acum în instituţiile de învăţământ infrastructura necesară pentru a colecta selectiv deşeurile pe care le generează.

„Ne-am dat seama că e important să faci campanii de informare care să dezvolte un tip de comportament recurent care să le deschidă adolescenţilor uşa către preocuparea pentru mediu. Colectarea selectivă este una dintre teme. Ne concentrăm pe vârstele cuprinse în intervalul 14-18 ani. Gândul nostru a fost să le punem elevilor la dispoziţie infra­structura corectă astfel încât să poată implementa efectiv reciclarea“, a spus Andrei Borţun, iniţiatorul programului ASAP, la emisiunea online ZF Economia verde.

Primul proiect-pilot a fost în sectorul 6 din Bucureşti, iar derularea unui astfel de program presupune câteva etape. Prima dintre ele este când echipa proiectului intră în contact cu primăriile pentru a le convinge să implementeze acest proiect. În ultima perioadă, la trei ani de la lansare, primăriile au fost cele care au abordat organizatorii ASAP, semn că programul a devenit popular. Deşi iniţial Andrei Borţun a vizat doar oraşele reşedinţă de judeţ, propuneri au venit şi din partea unor oraşe mai mici din ţară care au spus că vor să se implice. „După ce o primărie este de acord, pasul următor este o discuţie cu inspectoratul şcolar, pentru a putea face o auditare a nevoii de infrastructură a şcolii respective. Trebuie ca în fiecare clasă să existe recipiente pentru colectarea selectivă pe fracţii, dar este nevoie de recipiente şi pe holuri şi la toalete, în curtea şcolii, şi discutăm cu directorii şi profesorii despre aceste aspecte.“

În urma unui proiect-pilot derulat cu primăria din Braşov, în care a fost inventariat tot necesarul, ASAP România a ajuns la concluzia că, în final, costul pentru implementarea infrastructurii de colectare ajunge la 1 euro per elev.

De multe ori însă, spune Andrei Borţun, nu bugetele sunt importante, ci existenţa unor legi care să faciliteze implementarea infrastructurii.

„Suntem în aproape 1.000 de şcoli şi 16 oraşe reşedinţe de judeţ plus patru sectoare ale Bucureştiului. Sunt peste 500.000 de copii care, de anul acesta, vor putea avea acces la o infrastructură corectă. Ne-am propus să ajungem în aproximativ 50 de UAT-uri (unităţi administrativ-teritoriale – n. red.), deci reşedinţele de judeţ plus sectoarele Bucureştiului, adică circa 25% din totalul elevilor pe care îi are astăzi România.“

Cel mai important obiectiv al ASAP România este de a avea cât mai mulţi copii care văd că există cineva alături de ei care să-i ajute să se implice.

„Dacă facem asta, cred că în viitor ei nu vor fi indiferenţi nici la tăierile de păduri, la râurile pline de deşeuri sau alte teme care nu ţin neapărat de colectarea selectivă, ci de mediu în general. Aceasta este generaţia cu cel mai mare apetit pentru astfel de proiecte, care le cer implicarea şi care promit rezultate pe termen lung. Adolescenţii aud des şi din surse diferite, pe tonuri diferite, că e important să se implice, dar de multe ori nu prea au avut cum s-o facă“, a mai spus Andrei Borţun.

El este şi preşedinte al fundaţiei Gala Societăţii Civile şi CEO al fundaţiei The Institute, iniţiator al mai multor proiecte din industria creativă, printre care Romanian Design Week, Cartierul Creativ, Diploma, Internetics şi altele.

www.zf.ro