de Andrei Vlăşceanu

Moscova nu a recunoscut niciodată Unirea Basarabiei / Republicii Democratice Moldovenești cu România de la 27 martie 1918. Astfel, în 1924, Grigori Kotovski înființează RASSM, în cadrul RSS Ucraineană, având o populație de câteva sute de mii de moldoveni din stânga Nistrului, capitala fiind “orașul vremelnic ocupat Chișinău”, iar de facto fiind Balta și ulterior Tiraspolul.

Pe 23 august 1939, Germania și URSS semnează Pactul Ribbentrop – Molotov, prin care cele două puteri își împart Polonia, Statele Baltice și România. În septembrie, Germania invadează Polonia, urmată la scurt timp de URSS, întrucât Moscova dorea părțile vestice ale Belarusului și Ucrainei.

Pe 25 iunie 1940, intră în vigoare armistițiul franco-german prin care Franța capitulează în fața lui Hitler, iar Marea Britanie, în frunte cu Churchill, începe organizarea apărării împotriva Luftwaffe. Astfel, aliații principali ai României erau scoși din orice ecuație sau intervenție în Europa de Est. Bucureștiul era izolat și înconjurat de agresori care urmau să ciopârțească teritoriul național cu acceptul și chiar sprijinul Germaniei naziste: Ungaria, Bulgaria și URSS.

Pe 26 iunie, România primește ultimatumul sovietic pe care îl va accepta, neavând forța necesară pentru a se opune militar. Pe 28 iunie 1940, URSS începe ocupația Basarabiei, a nordului Bucovinei și a ținutului Herța, conform Pactului Ribbentrop – Molotov. Astfel, RSS Ucraineană, sub conducerea lui Nichita Hrușciov, este cea care operaționalizează ocupația celor 3 teritorii, iar generalul Gheorghi Jukov, comandantul Regiunii Militare Kiev, este executantul militar. Ulterior, RASSM dispare ca entitate și pe 2 august 1940 se naște RSS Moldovenească, ca republică unionială sub conducerea lui Piotr Borodin.

Moscova, de la Ecaterina cea Mare și până în prezent, nu va renunța niciodată la “capul de pod” de pe Nistru și va dori mereu să controleze teritoriul dintre Prut și Nistru deoarece este baza de operațiuni necesară pentru expansiunea către Bărăgan – Dunăre – Balcani – Strâmtori. Războiul ruso-ucrainean reprezintă “fereastra de oportunitate” privind reunificarea națională, deoarece Kievul și-ar dori să aibă “spatele” asigurat de un partener.

https://europunkt.ro/