Mediul actual de securitate la nivel global este caracterizat de accentuarea tendințelor de schimbare a balanței de putere în cadrul sistemului internațional și de trecere către un sistem multipolar stratificat, cu centre de putere de nivel global sau regional.Acest fapt conduce la accentuarea percepțiilor de nesiguranță strategică, incertitudine și lipsă de predictibilitate din partea statelor, care se orientează din ce mai mult spre soluții naționale sau bilaterale de gestionare a riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, în detrimentul mecanismelor clasice reprezentate de formatele multilaterale sau organizațiile internaționale.

În ceea ce privește evoluțiile regionale de securitate, continuă competiția geopolitică pentru consolidarea influenței regionale a marilor actori globali (SUA/NATO, UE vs. Federația Rusă). Situația de securitate din Regiunea Extinsă a Mării Negre este caracterizată de instabilitate, în principal, din cauza abordării asertive a Federației Ruse în relația cu NATO. Această abordare este fundamentată pe o postură militară regională consolidată, ca parte a unei viziuni cuprinzătoare care vizează menținerea, de către Rusia, a presiunii asupra întregului flanc estic al NATO.

În aceste condiții, perpetuarea unor fenomene circumscrise amenințărilor hibride în regiunea Mării Negre rămâne o preocupare constantă pentru România. Securitatea și stabilitatea regiunii reprezintă o prioritate strategică, atât pentru țara noastră, cât și pentru Alianța Nord-Atlantică.

Cooperarea structurată permanentă (PESCO), în calitatea sa de formă intensificată de cooperare pe dimensiunea politicii de securitate și apărare comună (PSAC), contribuie la aprofundarea procesului de dezvoltare a capabilităților de apărare la nivel european pe baze solide, prin reducerea duplicărilor, în vederea executării în bune condiții a misiunilor și operațiilor UE.

Participarea României la PESCO, prin asumarea unui număr de 20 de angajamente aferente inițiativei, permite realizarea unor progrese tangibile în domeniul dezvoltării de capabilități, creșterea coeziunii strategice la nivel militar și aprofundarea cooperării operaționale cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. PESCO este apreciat ca fiind, alături de CARD și EDF, unul dintre instrumentele eficiente pentru atingerea nivelului de ambiție al Uniunii Europene pe palierul militar.

În context NATO, principalul efort al Ministerului Apărării Naționale este dedicat consolidării profilului României în cadrul Alianței. Prioritățile de acțiune urmăresc îndeplinirea angajamentelor în planul asigurării resurselor pentru apărare, dezvoltării capacităților și contributiei la operații și misiuni, alături de promovarea și susținerea pe agenda aliată a obiectivelor naționale relaționate adaptării posturii colective de descurajare și apărare, în linie cu deciziile adoptate începând cu anul 2014 la nivel de șefi de state și guverne.

Conform Cartei Albe a Apărării 2021, obiectivele politicii de apărare ale României pentru perioada 2021-2024, constau în: dezvoltarea posturii naţionale de apărare şi contribuția la consolidarea rezilienței; consolidarea profilului strategic al României în cadrul NATO şi UE pe dimensiunea de apărare și descurajare;aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA și dezvoltarea cooperării cu
ceilalți parteneri strategici ai României; consolidarea profilului României de furnizor de securitate în Regiunea Extinsă a Mării Negre;dezvoltarea cooperării internaţionale bilaterale și în format multilateral în domeniul apărării; sprijinirea autorităților publice în gestionarea situațiilor de urgență.

În baza acestor deziderate, Armatei României îi revine misiunea de a materializa contribuția națională în cadrul apărării colective a NATO, pe linia angajamentelor operaționale asumate ca stat membru al Uniunii Europene, precum și pentru participarea în cadrul misiunilor și operațiilor de pace sau de tip coaliție.

Aspectele menționate, în relație cu diferitele planuri, politici și strategii, prezentate în documente specifice, potrivit cadrului legislativ, vor face obiectul discuțiilor din cadrul Panelului 3 al Conferinței Gândirea Militară Românească, ediția a III-a.

Mai multe informatii, aici.